Pante ondulate

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
Pante ondulate jpeg

Prima amintire personală, în ordinea cronologiei interioare, despre orașul Slobozia este apartamentul pe care bunicul meu patern îl primise, cum erau vremurile atunci, prin repartiție de la locul de muncă, Combinatul Chimic din localitate. Un apartament spațios, pe două laturi, cu un hol generos. Dormeam, eu și fratele meu mai mic, cu bunicii mei în dormitorul mare, aflat la capătul holului, pe niște saltele, direct pe jos. Mobila nu venise încă, nici părinții noștri. Făceau încă naveta la țară, unde lucrau, tata ca tehnician veterinar și mama ca profesoară suplinitoare de matematică.

A doua amintire este drumul, de mînă cu tataia, spre o frizerie dinspre orașul nou, acum; atunci era încă orașul vechi și, poate ochiul îndepărtat al memoriei mă înșală, dar parcă era într-o mică pantă, spre deosebire de netedul de acum. Era, parcă, în dreptul actualului magazin mare, fostul magazin universal „Ialomița“. Țin minte însă fără rest că înăuntru și pe dinafară frizeria era vopsită în albastru și-n verde intens, sclipitor, aproape fosforescent, într-un ulei țipător, care mi se părea atunci, chiar și pentru ochii mei de copil, neobișnuit. Mai apoi mergeam la cofetăria care semăna cu un vapor și care se chema „Modern“ (și unde mătușa cumnatei mele, Anca, a lucrat mult timp ca șefă de unitate). Așa mi se părea mie atunci, că e ca o navă cu punți largi unde mîncam cu multă bucurie deja acum celebrele mărci înregistrate ale zaharicalelor din comunism: prăjiturile „Carpați“ ori eclere, preferatele mele dintotdeauna, și beam Brifcor sau Ci-Co, arareori Pepsi. Puțin mai tîrziu, mergeam la cofetăria „Trandafirul“, mai aproape de casă și de nou-înființatul pe atunci Orășel al Copiilor.

Dar prima și prima amintire ever e de la țară, din satul Mircea cel Bătrîn, unde mi-am petrecut primii patru ani din viață. Ieșeam din curtea construită cu trudă de fiul cel mai mic al unei arzoaice buzoiene, baba Ileana, cum i se zicea de către noră și nepot, tatăl meu. Cum am mai scris, satul a fost construit prin împroprietărire regală, fiind aduși munteni, oameni chivernisiți din Subcarpați, mai ales din zona Buzăului. Oameni cu livezi și grădini mari, care au luat-o de la zero în cîmpia capricioasă și alintată ca o Mare Pisică a Bărăganului. În colțul de intersecție a două străzi mari, strada principală și o alta, se aflau trei frați ai babei Ileana, cealălalt colț al pătratului fiind, îmi spune mamaia acum la telefon, al lui Grînaru (Croitoru). În triunghiul fraților Crăciun și (Alexe)-Tănase se petreceau multe mini-drame, ca atunci cînd ai o amazoancă șefă de clan și niște nurori cu multă personalitate și toate foarte diferite. Celălalt frate, fratele mai mare, nea Andrei Crăciun (am scris data trecută, din grabă emoțională explicabilă, că lîngă mormîntul bunicului de la Bora este chiar el, încurcîndu-i numele cu Dumitru, al doilea frate mijlociu, comersantul vecin cu noi de gard la țară). Nea Andrei locuia cu soția lui, Sofica, leneșă și îndelung văitătoare, mai la vale și era preferatul amazoancei. „Tot le căra! Pînă și vițelul nou și gras crescut de mine și de tac-tu mare l-a luat dă funie și i l-a dus într-o zi. Că ce – zicea – e bătătura ei. Of…“, vorba mamaiei, nora mai mică ce trăgea din greu sub jugul aprig al capricioasei, sefeștei Ilene. O întreagă istorie, ce mai…

Așa. Să fi avut vreun an și ceva, maximum doi. Obișnuiam de atunci să-mi placă foarte mult cădelnițatul. Îmi improvizase mamaia dintr-un ibric ruginit un soi de cădelniță, în care-mi punea puțin jar și toată ziua sau cît mă ținea cheful cădelnițam firele de ceapă pe pămîntul reavăn de primăvară sau florile sau găinile sau, ca în acea zi, cînd am zbughit-o de sub ochii vigilenței ai mamaiei Leanca, dar împărțiți iute și în foarte multe treburi gospodărești, drept în fața unui tractor, nemișcîndu-mă de acolo neam, spre disperarea bietului om cu bască, ce avea, firește, treabă. Venise direct din cîmp (satul are, ca orice sat/oraș nou, străzi drepte, perpendiculare, spre deosebire de satele vechi, de sub munte, construite, scuzați, dar așa se zice, mi-a zis un prieten sufletist recent, în stilul intermitent „pișatul boului“). Stăteam lemn-Tănase, cum se zice prin părțile alea, cu ibricul în mînuță, și-i dădeam picit din voce și mînă cu „Doaaamnee milueeeștee, Doooamneee milueeeștee!“ înainte. Pînă n-a venit mamaia să mă ia, nici că m-am dat la o parte. Asta și amintirile năbădăioase cu „bătălii“ cu gîscanii, joaca cu puii gălbiori, cu rățuștele sau bobocii mo-fluji și preocupați, udatul cu găletușa albastră de plajă, din plastic, a firicelelor din grădină.

Lăsasem povestirea, data trecută, într-o pantă. Pe repede înainte, la 17 ani după decesul bunicului meu patern, Stere Tănase, am ajuns în Coreea de Sud, într-un schimb interuniversitar, ca profesor de studii românești. Am tot scris în această revistă, așa cum mi-a permis memoria mai mult sau mai puțin chinuită, despre experiența de acolo. Foarte utilă, oricum. Unul dintre primele lucruri pe care le-am remarcat au fost mormintele ca o moviliță rotundă, în mici poiene rotunde, săpate ca niște ochi în perdeaua deasă și destul de nouă a pădurilor coreene. Toate în pantă. L am întrebat odată pe un coleg de ce sînt așa. Nu mi-a răspuns foarte clar. Dar eu cred și acum că, cu toată filozofia confucianistă din spatele așezării lor, au ceva de-a face cu spațiul ondulat, vorba lui Blaga, egal răspîndit ca alinare în lumea asta. Și cu artisticul. Aveau ceva din romantismul lui Caspar David Friederich, din înălțimea lui William Turner și din spațiul mereu deschis, chiar din detaliu, al lui Claude Lorrain. Ca toate amintirile, poate.

Foto: B. Tănase

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.