Oricînd poţi auzi în jur un sunet extraordinar - interviu cu David HARRINGTON

Publicat în Dilema Veche nr. 220 din 3 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am fost norocos că ambii părinţi m-au sprijinit să fac muzică. Eram în clasa a IV-a cînd mi-au închiriat un violoncel şi mi-au plătit un profesor particular. Aş spune că motivul pentru care eu cînt astăzi la vioară este faptul că profesoara mea particulară de atunci făcea minunate prăjituri cu unt de arahide din care mă lăsa să mănînc la sfîrşitul fiecărei lecţii în care învăţam bine. Prăjiturile ei m-au convins să devin un violonist bun! (Rîde) Bunica din partea mamei era mare iubitoare de muzică şi îi plăceau mult şi florile. Era un grădinar deosebit, avea un simţ rafinat al proporţiilor şi creştea liliac. Colecţiona seminţe de liliac din toată lumea, iar eu i-am moştenit colecţia de mostre. După ani, am realizat că ceea făceam eu în muzică era similar cu ce făcea şi ea. Mă duceam deseori să-i văd grădina unde avea liliac de pe toate continentele, mai puţin din Antarctica, fireşte. Cum v-aţi dat seama că vreţi să fiţi muzician? În 1961 m-am înscris în Columbia Records Club unde, în schimbul unui penny, primeai cîteva înregistrări. Am ales Budapest Quartet interpretînd Cvartetul pentru corzi op. 1-27 în E bemol major al lui Beethoven. Acel disc mi-a schimbat viaţa, mi s-a părut atît de frumos că am vrut neapărat să ajung să cînt şi eu aşa ceva. Cîntaţi încă de la începutul anilor ’70, mai aveţi entuziasmul de la început? Kronos Quartet a început să cînte în 1973 şi atunci căutam un gen cît mai potrivit. Încă fac asta. Un muzician spunea că fiecare respiraţie e altfel şi cred că e adevărat. De fapt, fiecare secundă din viaţă e altfel. Asta înseamnă că muzica necesară pentru a ţine viaţa în balans e diferită cu fiecare respiraţie. Pentru mine, muzica nu e prestabilită, e explorare, căutarea a ceva care să te magnetizeze. Cîteodată descoperi un sunet despre care nu credeai că există şi, odată ce ţi se întîmplă acest lucru, nu mai poţi trăi fără să aspiri la asemenea momente. Spuneaţi undeva că sînteţi preocupat să cîntaţi o notă "în cel mai onest şi mai adevărat mod cu putinţă"... Da, înseamnă să cauţi o abordare în totală sincronie cu evenimentele din jur, să găseşti o cale de a aborda o notă muzicală care să fie în echilibru perfect cu viaţa. Cel mai probabil nu voi reuşi. De cîteva ori însă, vreme de o notă-două, am simţit că mă apropii de un astfel de punct, dar căutarea perpetuă a notei perfecte face parte din însăşi condiţia muzicianului. Tot într-un interviu spuneaţi: "Tot ce auzi te afectează ca şi cum ai fi un giroscop. Permanent ajustezi." Ajustezi în vederea a ce? Fiecare concert îl simţi altfel ca şi cum publicul ar fi el însuşi un instrument. Nu există două concerte la fel. Din cauza sălii, a repertoriului, a publicului... Aşa cum nu te speli de două ori în acelaşi rîu, tot aşa descoperi că, de fiecare dată cînd cînţi aceeaşi notă, ea sună mereu diferit. Cercetaşii americani au un motto: "Fii pregătit!". La fel şi eu: încerc să fiu pregătit pentru ce aş putea auzi. Numai că deseori sunetul te poate lua prin surprindere, te poate şoca, şi pentru aşa ceva nu te poţi pregăti nicicum. Acestea sînt momentele pe care le caut cel mai mult. Astăzi muzica incorporează influenţe din toate zonele lumii, dar cît de departe poate muzica să ajungă? Nu cred că e cineva care să poată prevedea, şi asta e grozav. Muzica ţine de un flux infinit. Cred că cea mai frumoasă notă posibilă n-a fost scrisă şi nu va fi scrisă niciodată, n-a fost cîntată şi nici nu va fi cîntată vreodată. Sunete, melodii şi ritmuri fantastice există peste tot în lume, dar sînt convins că muzica poate fi mai potentă, mai frumoasă, mai altfel decît ne putem noi imagina. Datorită acestei credinţe mă trezesc în fiecare dimineaţă şi cînt. Nu se poate şti cum va fi muzica săptămîna viitoare sau peste zece ani. Muzica pe care o cînta Kronos Quartet în 1973 nu seamănă deloc cu ceea ce cîntăm acum. De aceea îmi imaginez că muzica din anul 2043, cîntată de vreun cvartet de coarde, poate suna ca o altă specie muzicală, ceva ce acum nu sîntem pregătiţi să contemplăm. Iar acest lucru este incredibil de incitant. Cîntaţi atîtea stiluri muzicale, de la tango la jazz, de la compoziţii clasice la muzică tradiţională; există vreun gen neinteresant, care să nu merite să fie explorat? Eu nu judec muzica în termeni de gen. Muzica este expresia umană liberă şi sălbatică care-ţi pătrunde în urechi fără nume, care conţine un simţ anume al identităţii compozitorului, al instrumentelor, al culturii din care vine... Prefer să nu etichetez. Creierul meu nu e un magazin de muzică cu rafturi aranjate după categorii, genuri, stiluri. Arnold Schoenberg a vorbit de progresul muzical, dar eu nu cred că există aşa ceva. Eu cred în varietate. Ar fi grozav ca viitorul să fie mai aproape de perfecţiune, dar poate că cea mai frumoasă notă a fost totuşi cîntată acum două mii de ani. Nu m-ar interesa niciodată muzica fără personalitate, fără simţul locului din care provine, cea care nu e în stare să absoarbă sentimente şi să le transmită mai departe. Mă bucur de felul în care muzica irupe în viaţă, ca atunci cînd mergi pe stradă, vezi o crăpătură în asfalt şi ştii că acolo e viaţă: plante, viermi, gunoi... Simt că aşa funcţionează şi muzica: nu ştii niciodată ce anume ai putea auzi. Poate într-un lift, într-o emisiune la televizor, în cîntecul unui copil, într-un film, oriunde şi oricînd, poţi auzi un sunet extraordinar. Aţi colaborat cu muzicieni de facturi diferite, cu Thelonious Monk, Phillip Glass, Tom Waits şi Amon Tobin, chiar cu trupe rock, precum Faith No More şi Nine Inch Nails. Ce aşteptări aveţi de la aceste colaborări? Există multe medii muzicale şi nenumăraţi muzicieni care creează sunete şi fac posibile experienţe sonore minunate, iar cînd găsesc astfel de oameni vreau să apropii cele două feluri de a gîndi şi de a căuta sunetele. Caut întotdeauna o cale de a aduce în lumea cvartetului Kronos muzicieni şi compozitori diferiţi, pentru a vedea ce putem face împreună. Posibilitatea de a împărtăşi experienţe muzicale diferite, de a căuta noi forme de abordare a muncii noastre prin inspiraţia altora, despre asta e vorba. Cum s-a născut ideea de a face un spectacol pornind de la "Howl", poemul lui Allen Ginsberg? Eu am venit cu acea idee. Kronos Quartet tocmai fusese invitat să cînte la Carnegie Hall. Era un moment important, aşa cum ar fi fost probabil pentru oricare alţi muzicieni americani; e ceva mistic legat de acea sală. Concertul nostru fusese stabilit pentru 20 ianuarie 1994, ţin minte bine, şi ne-am gîndit să facem ceva simbolic. Mi s-a părut că a-l aduce pe cel mai bun poet american în viaţă să-şi recite cel mai bun poem este o idee foarte bună. Pe Allen Ginsberg îl cunoscusem la un concert din New York. În momentul în care l-am întrebat dacă îi place ideea, el nu mai citise în public de foarte mulţi ani. Aşa că prima dată cînd am repetat împreună am făcut-o în San Francisco, în sufrageria unui apartament din North Beach, aproape de locul unde Ginsberg scrisese poemul. Toată familia mea a fost prezentă acolo, a fost un moment extraordinar. Apoi, pe scena din Carnegie Hall, el a recitat ca un saxofonist adevărat, nu prea ştia cum să accentueze unele cuvinte, ce intonaţie să le dea, dar a fost atît de puternic... Pentru mine "Howl" surprinde, ca nici un alt poem, subnuanţa tragică a destinului american. Aţi colaborat chiar cu Taraful Haiducilor; cît de bine cunoaşteţi muzica tradiţională românească? Taraful Haiducilor este unul dintre grupurile mele preferate. Acum 15 ani, cineva mi-a dat să ascult un cîntec, "Balada dictatorului", iar violonistul Nicolae Neacşu m-a impresionat imediat prin felul în care scotea acele sunete incredibile. Mi-am spus că trebuie să colaborez cu ei şi am făcut-o prima dată la Londra, în Southbank Centre. Nicolae Neacşu mi-a arătat atunci cum reuşea să scoată acele sunete minunate, apoi am avut plăcerea deosebită să cînt, de mai multe ori, alături de Taraful Haiducilor. Îmi amintesc bine ultima dată cînd l-am văzut pe Nicolae Neacşu. Eram la Reykjavik, el nu vorbea engleză, eu nu vorbeam română, doar am luat micul dejun împreună şi zîmbeam unul la altul. Era foarte bătrîn şi ştiam că n-o să apuc să-l mai văd niciodată. Apoi am ascultat mulţi alţi violonişti şi cîntăreţi români, dar nu-mi amintesc toate numele. Muzica tradiţională românească e uimitor de profundă şi sper să am timp să cunosc muzicieni din toate zonele muzicale şi să învăţ cît pot despre viaţa muzicală din România. Care credeţi că este cea mai mare realizare muzicală a dvs.? Hmm! Asta este o foarte bună întrebare; nu cred că m-am gîndit vreodată. Simt mereu că următoarea experienţă va fi cea mai mare "realizare". Acum pregătim o lucrare a compozitorului azer Alim Qasimov şi cred că această nouă experienţă muzicală va fi "un zbor deasupra lunii"... Dar avem în proiect şi o lucrare teatrală complexă a unui muzician chinez, iar acest lucru va duce Kronos Quartet în locuri inimaginabile pînă acum. Voi lucra la acest proiect în tot anul următor, probabil în fiecare zi. Poate că acestea vor fi marile noastre realizări sau poate altele, nu ştiu. Muzica e mereu nouă, şi nu e o idee bună pentru un muzician să creadă că a făcut deja mult, pentru că sînt atîtea de făcut. De aceea aştept abia următoarea ocazie de a mă implica într-o nouă situaţie muzicală. Ce veţi cînta la Bucureşti? Cum n-am mai fost niciodată, vom interpreta lucrări variate, mai vechi şi mai noi; vom cînta compoziţii de Clint Mansell, Steve Reich, Jon Thorne, John Adams, lucrările unor grupuri precum Sigur Ros sau Café Tacuba... Va fi o plăcere pentru mine, Jeff, Hank şi John să cîntăm la Bucureşti şi abia aşteptăm să venim. a consemnat Marius CHIVU

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.