La mare, la soare... tînărul jurnalist învaţă

Publicat în Dilema Veche nr. 86 din 8 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ca orice poveste, şi aceasta porneşte de la un anunţ găsit întîmplător într-un colţ de ziar. Academia Caţavencu şi Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT) organizează o şcoală de vară la Neptun, cu tema Jurnalism pentru tineret. Nu era nevoie decît de învingerea toropelii estivale şi de redactarea unui eseu pe una dintre cele cinci teme propuse: Raportul jurnalistului cu sursele reale; Public-privat în presa de investigaţie; Interesul public şi transparenţa autorităţilor; Politica jurnalistului acreditat politic; Departamentul cultural, Cenuşăreasa redacţiilor. Cine şi cum a ajuns aici ne-a spus Gabriel Ispas, organizatorul principal al şcolii de vară. Cereri am înţeles că au fost foarte multe, selectaţii fiind 82, iar prezenţi 74. Juriul, compus din Gabriel Ispas şi Sorin Vulpe, a ţinut mai mult cont de calitatea eseurilor (spontaneitate, viziune proprie, noutate, "bine-scriere") decît de încărcătura CV-urilor. În mod surprinzător (cel puţin pentru mine), cea mai populară temă a fost, dintre cele cinci, Departamentul cultural, Cenuşăreasa redacţiilor, considerată probabil cea mai accesibilă. Din cîte am văzut, majoritatea celor prezenţi aveau o mai mică sau mai mare experienţă în presă, existînd şi boboci, chiar liceeni. După prima zi de acomodare şi testare a noilor tricouri, mape şi şepcuţe brand-uite cu imaginea şcolii de vară - un semn mare de întrebare, făcut din cele cinci întrebări din abc-ul jurnalismului: cine, de ce, unde, cînd, cum - a urmat o săptămînă nu chiar foarte plină de conferinţe, organizatorii gîndindu-se şi la dreptul nostru constituţional la plajă. La deschiderea oficială au participat Borbély Károly - preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Tineret, Sorin Vulpe - managerul general al Academiei Caţavencu şi Gabriel Ispas - ANT. Scopul acestui demers a fost punerea faţă în faţă a tinerilor cu jurnalişti profesionişti, deoarece, ca orice meserie, şi aceasta se fură, iar lucrurile nu sînt atît de simple şi roz cum poate cei mai idealişti dintre noi şi-ar fi imaginat. Am aflat astfel, pe tot parcusul şcolii de vară, atît noţiuni mioritico-hollywoodiene legate de mită, sacoşe cu bani plimbate prin redacţii, şantaj, publicitate nemarcată sau condiţionată, manipulare, articole vizînd un singur cititor, presiune politică, abuzuri asupra presei, star system-ul în care intră unii ziarişti care cred că pot scrie orice, dar şi modul în care se comportă un jurnalist profesionist, compromisurile pe care trebuie să le evite, ce se spune şi ce nu se spune, felul în care se face un material corect respectînd complicat cîteva reguli simple, sau cum se formează, publicul în timp şi cum se construieşte credibilitatea. Prelegerile s-au transformat întotdeauna în discuţii, nu de puţine ori aprinse, profitînd din plin de prezenţa jurnaliştilor pentru a-i bombarda cu întrebări. Sorin Vulpe ne-a vorbit de motivele care animă presa - ideologice şi comerciale - subliniind faptul că un produs de presă, pentru a avea autonomie editorială, trebuie să fie, în primul rînd, viabil comercial, precum şi despre conflictul care apare uneori între management şi jurnalişti. Marius Drăghici ne-a ţinut o năucitoare lecţie de economie politică, care trecea prin Constituţia Europeană, cerinţele UE şi (ne)respectarea lor de către România, corupţie cu grafice şi cifre, pentru a ajunge la marile blocuri economice mondiale sau la traseul conductelor de petrol care determină politica zonei. Ca o coincidenţă (!), imediat după, a apărut invitatul-surpriză, singurul politician care a răspuns invitaţiei de a veni la şcoala noastră: Adrian Năstase. Cred că dînsul se aştepta la altceva decît la un set nu prea prietenos şi foarte direct de întrebări vizînd activităţile domniei sale şi ale Partidului (cum care partid? Unicul şi cel mai tare, care, nu, nu este un partid de corupţi, cum insinuau unii). Pe noi ne-a amuzat evitarea acrobatică a întrebărilor sau răspunsurile legate de situaţii concrete, nu prea constituţionale sau morale, care ajungeau inevitabil, dar inevitabil, la realizările PSD şi la faptul că... România e în NATO, iar orice credeam noi că nu e ok era de fapt o strategie pentru binele poporului. Adrian Năstase, vizibil, deşi subtil enervat de întrebările micilor răutăcioşi, a plecat spunînd că mai avea nişte materiale pregătite pentru noi, dar că nu ni le mai dă... Cu Dragoş Muşat ne-am distrat făcînd bule caţavence pornind de la nişte fotografii foarte haioase (iar premiul a fost o sticlă de vodkă!), iar cu Marius Vintilă am dezbătut care ar fi ştirea săptămînii: demisia Monei Muscă sau canicula. Eu încă pariez pe prima. Tot un fel de workshop a fost şi discuţia cu Simona Gheorghe despre relaţia tinerilor cu presa, experienţa acumulată sau uşile închise de care se lovesc aceştia. Robert Turcescu a vorbit despre presiunile economicului asupra libertăţii de exprimare, făcînd în acelaşi timp o istorie underground a presei româneşti postdecembriste, ajungînd apoi, în cadrul discuţiilor prelungite şi foarte diverse, la responsabilitatea unui jurnalist, la întîmplări din emisiunile sale sau la întrebarea dacă presa culturală, mai ales de televiziune, este plictisitoare sau nu. Mircea Toma ne-a salutat cu bună dimineaţa, la ora 16,00, explicîndu-ne că în Vama Veche, de unde venea şi unde se grăbea să mai prindă o baie, bioritmul e altul. Între timp, ne-a vorbit despre influenţa politicului asupra presei, dar şi de cîteva dintre aventurile Agenţiei de Monitorizare a Presei sau ale salvării Vămii Vechi. Că tot veni vorba, şi noi ne tot grăbeam. Fericiţi că pînă în Vamă se făceau aproximativ 30 de minute, unii dintre noi schimbam, fără regrete, patul de hotel (singurul de o (1!) stea din Neptun, pe care faptul că nu mai e comunism de 15 ani nu părea să-l afecteze, aparţinînd, am aflat tîrziu, fraţilor cu televiziune şi apă minerală), cu un sac de dormit la umbra stufului. Ne era deci cam greu să ajungem la cursurile matinale, tocmai de aceea, din păcate, nu pot să spun prea multe din discuţia cu Corina Drăgotescu despre relaţia presă-Putere sau din cea cu Eugen Chelemen despre presa pentru tineret. Lia Epure a explicat, în două prelegeri, despre deontologia şi etica profesională, atît în cazul comunicatorilor, cît şi al jurnaliştilor, pornind de la cîteva cazuri concrete, cum ar fi publicarea de către un jurnalist a unei discuţii telefonice cu Gilda Lazăr. Nu ne-am fi imaginat niciodată că un jurnalist de investigaţie poate fi atît de calm şi de liniştit precum Cornel Ivanciuc. Am înţeles astfel că ceea ce citim noi într-o anchetă de o pagină implică o documentare amănunţită, detectivism şi luciditate, dar mai ales o mare răspundere pentru cele scrise. Pe simpaticul Ioan T. Morar l-am cunoscut în ultima seară, cînd ne-a vorbit, cu multe anecdote şi poveşti, despre corupţia mică - a ziaristului - şi cea mare - a ziarului - în presa românească, lansînd şi un nou termen lingvistic de succes: şpăgubit - cel care dă şpagă şi nu este "rezolvat". Apoi decernarea diplomelor de participare, masa, dansul şi karaokele la o terasă de pe plajă... Ce a lipsit, în opinia mea şi a cîtorva colegi, ar fi fost mai multe workshop-uri, un program comun mai consistent, lucrul pe teren (reportaje despre cum se vede plaja din Neptun, printre pahare de bere şi seminţe, despre terase şi cei care le populează, interviuri pe stradă sau scotocirea după vreun subiect estival-fierbinte - spune o colegă - ne-ar fi ajutat să comparăm socoteala teoretică din sala de conferinţe cu cea practică, din bazarele omniprezente), o revistă critică a presei zilnice, mai mulţi invitaţi din sfera publică, realizarea chiar, la sfîrşitul şcolii de vară, a unui număr de revistă, pornind de la temele discutate. A fost, oricum, o săptămînă în care nu ne-am plictisit deloc, ba din contră, am aflat multe lucruri şi cazuri interesante, am văzut cum stau lucrurile în presa românească şi la ce să ne aşteptăm dacă vrem să facem acest lucru în mod profesionist.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.