Eminescu – autor politic. Exercițiu de privit în urmă

15 ianuarie 2021
Eminescu – autor politic  Exercițiu de privit în urmă jpeg

În martie 1998, revista noastră a publicat un număr dedicat lui Mihai Eminescu. Era o colecție de texte (toate, foarte bune!) coordonată de Cezar Paul-Bădescu, în care autori prestigioși încă de pe atunci (N. Manolescu, Z. Ornea, M. Cărtărescu etc.) scriau alături de foarte tineri condeieri (T.O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Pavel Radu Gheo etc.) despre Eminescu într-un fel în care nu se mai scrisese în presa noastră culturală. Textele au răvășit, de bună seamă, prejudecăți și judecăți deja consolidate, așa că încununarea numărului era un memorabil interviu luat de Tita Chiper lui Al. Paleologu – un interviu care chiar așază lucrurile răvășite la locul lor. Sub aspect publicistic, a fost un număr cu care colecția noastră se mîndrește și astăzi – o reușită totală!

Unii au spus că acel dosar l-a demitizat pe Eminescu și că asta îi face bine. Alții, că acel dosar l-a ultragiat pe marele poet și, în consecință, a jignit întreg neamul românesc. Fapt este că, în orice istorie a receptării lui Eminescu în cultura română, acel număr al Dilemei este inconturnabil.

Printre tinerii care au contribuit atunci la numărul „Eminescu” se numără și actualul decan al Facultății de Științe Politice a Universității din București, profesorul Cristian Preda. Nu era, firește, profesorul care este acum. Era un june recent întors de la Paris unde, sub ilustră îndrumare, studiase și obținuse cu frumoase laude doctoratul în științe politice. Articolul lui Cristian Preda se intitula „Cultură și cultură politică: două observații”. În esență, autorul susținea că cei care-l socotesc pe Eminescu un gînditor politic comit o mare eroare. Eminescu nu este un gînditor politic precum (aproximativ) contemporanii săi occidentali Tocqueville sau J.S. Mill, iar publicistica lui, mai degrabă polemică și deloc teoretică, nu-l recomandă deloc pentru acest statut. Prin urmare, susținea Cristian Preda, e un scandal să te revendici politic de la Eminescu.

Au trecut 23 de ani. Sîntem în vremea în care demitizarea e sport de masă. Se demitiziează orice, rapid și în uralele generale. Se demitizează chiar și oamenii ori faptele care nu au devenit mituri, dar ar putea avea o șansă să devină. Se demitizeză preventiv, nu cumva să apară vreun mit! Dărîmatul statuilor și subminarea ierarhiilor nu mai sînt deloc subversive; se fac cu program, în văzul tuturor. Multe am văzut noi, inclusiv dl Cristian Preda, în acești ani. Așa că mi-a venit ideea să-l provoc astfel, de 15 ianuarie, ziua de naștere a lui Mihai Eminescu. I-am pus în față trei scurte pasaje din acel text al său, anume acelea care mi s-au părut mie mai radical formulate, și l-am rugat să reacționeze acum la ceea ce a scris atunci. Vă invit să vedeți ce a ieșit, nu înainte de a preciza că ceea ce se găsește între ghilimele sînt fragmentele articolului din 1998, iar ceea ce este scris în cursive este reacția de azi a lui Cristian Preda la fragmentul respectiv.

„Dacă un politician francez ar mărturisi că-și datorează cultura politică lecturilor din Descartes, Balzac sau Rimbaud, declarația sa ar fi privită ca un afront adus cetățeanului. Atunci cînd cîțiva politicieni români și-au mărturisit sursele intelectuale, menționîndu-i pe Eminescu, Caragiale, Coșbuc, cetățeanul nu s-a simțit insultat. El ar fi avut toate motivele să se simtă jignit, afrontul e real în măsura în care nici unul dintre cei menționați mai sus nu e, la drept vorbind, un autor politic.”

„Je persiste et je signe”, cum ar spune francezul. Aș zice și azi ce ziceam în 1998, cînd apăreau rîndurile de mai sus. Fiindcă mă enervau – și continuă să mă enerveze – politicienii care transformă autorii din programa școlară obligatorie într-un fel de pudră culturală pe obrazul lor democratic. Mă iritau – și continuă să mă irite – cei care înlocuiesc busola ideilor politice cu cîrja unor clasici ai culturii. Încercam să spun că avem nevoie în democrație de dezbaterea unor idei politice, nu de mobilizarea ritualică a unor amintiri vagi de la ora de română. E clar că societatea a evoluat în direcția contrară. La ora cînd scriu aceste rînduri, un demnitar pus sub urmărire penală refuză să demisioneze, deși i-a cerut-o chiar președintele țării, ipochimenul pretextînd că are treabă: se ocupă de sărbătorirea „poetului nepereche”.

Mai era ceva în fragmentul citat: le negam lui Eminescu, Caragiale și Coșbuc autoritatea politică, fiindcă nu elaboraseră sisteme de gîndire, deși mobilizaseră, ca gazetari, numeroase idei în arena publică. Exageram atît rostul gîndirii sistematice, cît și nevoia de a contesta: de fapt, cultura democratică se poate hrăni și din articole ori cronici de gazetă – iar unele dintre cele scrise de cei trei sînt geniale; în plus, o viață publică fericită are nevoie și de o picătură de admirație, nu doar de cisterne de vigilență aspră.

„De altfel, incoerența raționamentului unui Eminescu a făcut posibilă recuperarea sa atît de către socialiști, cît și de către naționaliști. (Lăsăm la o parte aici revendicările complet inconsistente, cele care fac din Eminescu un spirit actual: e suficient să citești paginile dedicate de el evreilor pentru a realiza distanța enormă care îl separă de lumea noastră.)”

Criticam, pe bună dreptate, antisemitismul postcomunist hrănit de idei eminesciene. După aproape un sfert de veac de la faimosul număr al Dilemei, publicul general e cîștigat pentru o asemenea despărțire de intoleranța etnică. Nu-i rău! Cealaltă observație – și anume despre diversitatea recuperărilor politice ale unui geniu poetic – ar trebui amendată. Nu incoerența raționamentului eminescian despre societate explică vînătoarea politicianistă organizată de diverse tabere în diverse epoci, ci volatilitatea regimurilor: fiecare a căutat să se legitimeze prin lectura poetului. Iar azi impostura e parcă mai ridicolă ca-n 1998. Mărturisesc că nu-mi închipuiam atunci că vom avea, două decenii mai tîrziu, o Dăncilă la Palatul Victoria, care va cita, de Ziua Culturii Naționale, expresia „omul deplin al culturii române”, cu care Noica îl fixa pe Eminescu în panteonul domestic.

„Eminescu trebuie contestat și demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gîndire politică. Din acest punct de vedere, el e realmente nul. Nu ai obiect.”

Ce insolent eram! Atît de insolent încît am stîrnit o furie care i-a întovărășit pe academicianul Eugen Simion și pe parlamentara peremistă Leonida Lari. Cea din urmă a făcut și un soi de interpelare, sub formă de blestem, la adresa mea. E cert că am pierdut bravada de atunci: habar n-am pe unde umblă. Mai mult decît atît: azi cred că putem recupera politica din surse foarte diverse. Am publicat de curînd la Polirom un volum – Tiranul cu nas mare și cu suflet foarte mic – care recuperează versificațiile politice, epigramele cu subiect electoral sau parlamentar și satira poetică din gazete și volume publicate din 1831 pînă azi. Eminescu figurează în volumul cu pricina ca unul dintre puținii autori cu versuri adorabile. În cvasi-totalitatea cazurilor, autorii la care m-am oprit – sînt peste 750 de fragmente citate! – sînt catastrofe estetice. Am descoperit, altfel zis, valoarea democratică a versurilor inepte. În fine, trebuie să mai mărturisesc ceva: sînt conștient că limba folosită de publiciștii politici dinaintea Marelui Război era nu doar incomparabil mai expresivă, ci și mult mai clară decît cea folosită de analiștii de azi. Nu, n-am devenit conservator, ci doar un pic mai lucid...

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.