Camionagiul Tony, o librărie şi multă pasiune

Publicat în Dilema Veche nr. 682 din 16-22 martie 2017
Camionagiul Tony, o librărie şi multă pasiune jpeg

Cu puțin timp în urmă, prietenii de la librăria Anthony Frost au anunțat, după nouă ani și jumătate, că închid prăvălia din Pasajul Kretzulescu. Și mie, ca tuturor celor care le-au trecut vreodată pragul, o să-mi fie greu să-mi imaginez colțul acesta de București fără ei.

M-am întîlnit cu Vlad Niculescu, unul dintre patroni și sufletul locului, să vorbim despre ce a fost, despre pasiunea de a recomanda cărțile și autorii pe care i-a descoperit, despre cum poate un librar adevărat să te simtă și să știe exact ce ți s-ar potrivi. Aceasta nu este povestea unei afaceri cu cărți, ci a unei aventuri. Pentru care a fost nevoie de prietenie, generozitate și vocație. Vlad purta la gît o eșarfă cu dungi, făcută cadou de Mara, fata adolescentă a unei amice, cititoare pe care o știe de cînd era în clasa I. Cărțile fuseseră deja aranjate în cutii. Cristina, una dintre primele angajate, s a întors de la Londra să le fie aproape și să-i ajute să împacheteze. Aurel, un fel de spiriduș pe care nu mi-l imaginez că ar putea lucra în altă parte, mai găsea cîte un suvenir în librărie, în timp ce strîngeau ultimele lucruri, le fotografia și le posta pe Instagram. N-a fost o plecare ușoară: s-a adunat lume, librăria s-a animat ca la începuturi, s-au vărsat lacrimi, s-au depănat amintiri. Cînd se termină o etapă e cel mai bun moment pentru întrebarea: bun, și acum ce urmează?

Anthony Frost

Vlad mi-a adus un cadou: Footnotes From the World’s Greatest, semnată de Bob Eckstein, cu un „Cuvînt înainte“ de Garrison Keillor, apărută la Clarkson Potter/Publishers, New York, în 2016. Volumul arată, exact cum zice el, „ca o cutie de bomboane“, iar una dintre librăriile din lumea asta mare, despre care scrie în el, e Anthony Frost. Apoi a scos din geantă Bookshops a lui Jorge Carrion și a început să-mi citească. Mi-am dat seama că aș putea să-l ascult mult și bine. Nu-mi venea să-l întrerup, mă uitam la el și mă gîndeam că spațiile se pot închide din motive de chirii prea mari, de exemplu, dar el, indiferent ce va face de acum înainte, va rămîne un librar adevărat, care ar putea să umble prin lume și să convingă pe oricine să deschidă o carte și să plece cu ea acasă.

În cazul în care ați căutat pe Wikipedia sau prin vreo istorie a literaturii engleze numele lui Anthony Frost și nu ați găsit nimic e pentru că Tony nu e vreun autor necunoscut, ci a fost primul englez pe care l-au cunoscut, după Revoluție, cei trei patroni ai librăriei,: Vlad, Dan Nicolaescu și Nicolae Ion. În anii ’90, impresionat de ceea ce se petrecea în România, englezul Tony s-a ridicat din fotoliu, din fața televizorului de unde aflase ce se întîmplă pe la noi, și a început să bată din poartă în poartă ca să strîngă ajutoare pe care să le aducă orfanilor din România. Era șofer de TIR și a reușit. Ei l au cunoscut cînd venise cu primele transporturi și au fost rugați să fie translatori. Organizase un covoi cu 12 TIR-uri și s-au întîlnit lîngă Craiova. Vlad își amintește că, în timp ce întocmeau la primărie niște acte, cîteva dintre TIR-urile cu ajutoare au fost deschise și s-a furat din ele absolut tot. În loc să se sperie, Tony a realizat cît de gravă era situația și a continuat să vină în România cu ajutoare.

„De-a lungul acestor ani ne-am împrietenit atît de tare, iar prietenia noastră a durat pînă tîrziu. Cînd am deschis librăria l-am anunțat și l-am tot bătut la cap să vină la București să ne vadă. Nu știa despre ce era vorba, era bolnav și făcea dializă. I-am spus ce surpriză îi pregătiserăm și, deși i-a fost greu, am reușit să ne vedem în aprilie 2008. A văzut librăria botezată cu numele lui și ne-a întrebat, cu ochii în lacrimi, dacă poate să ne mulțumească cumva. De parcă n-ar fi făcut-o deja, în atîtea feluri, înainte.“

Nouă ani și jumătate

Librăria de limbă engleză a apărut în București și a umplut un gol. Care devine vizibil acum, cînd ea a dispărut. „Cînd am deschis librăria îmi doream foarte mult să avem un spațiu în Galeria Kre­tzulescu, unde există o tradiție culturală a orașului. În 1940, la capătul ei era Librăria Buchholz, iar exact în locul în care am fost noi, a existat anticariatul vestit al domnului Weisberg. Unde și eu am fost și răsfoiam revistele Pif. Am vrut să ne conectăm la toată această tradiție și am crezut că vom stîrni un fel de emulație în rîndul celorlalți oameni care se gîndiseră, ca și noi, că se poate așa ceva în România. Că vom fi încurajați să creăm un fel de comunitate și cu alte librării de limbă franceză, germană etc. Din păcate, nu s a întîmplat. Sînt doar întîmplări izolate, cu șanse mici de continuare.“

Vlad crede că o librărie ca a lor e un business special, tocmai prin faptul că întîlnești oameni care se implică cu tot sufletul. „Nu e doar o afacere, și de asta mi-am dat seama de la primele tîrguri de carte la care am fost: Frankfurt, Londra. Librarii care merg acolo o fac pentru a descoperi autori și cărți și a le face cunoscute apoi în spațiile lor.“

Ideea deschiderii librăriei a fost a lui Nicolae Ion și au făcut-o cînd și-au dat seama că toți cunoscuții și prietenii lor făceau ca ei, adică plecau în străinătate și se întorceau cu valizele pline cu cărți și CD-uri. Și-au spus că Bucureștiul merită să aibă un loc în care să se găsească tot ce apare mai nou în Anglia, America etc. Vorbim despre un concept de librărie foarte personalizat, despre intimitatea unui spațiu în care clientul devenea pe nesimțite un apropiat al casei, care, cu ajutorul lui Vlad, descoperea ce i ar plăcea să citească.

Trăim într-o epocă în care sîntem la un click distanță de a ne comanda orice. Și Vlad știe cel mai bine că, în anii în care a funcționat librăria, lumea s-a schimbat și offline, și online. Dar asta face, uneori, ca lucrurile și deciziile să fie și mai complicate. Și e atît de greu să găsești ceva care să fie potrivit pentru tine. Iar un loc ca Anthony Frost devine cu atît mai prețios.

„Am aflat de curînd povestea unei librării din Oslo, deschisă de un poet, în urmă cu 35 de ani. Exact după nouă ani și jumătate a trecut și el printr-o criză, dar librăria a fost salvată de comunitatea locală. Și este și în ziua de azi deschisă. Așa că îndemnul meu este: haideți să vedem ce se poate face, căci atunci cînd pui suflet într-un loc ca ăsta, oamenii îți întorc bucuria.“

Ce urmează

Ultimul lucru pe care l-am cumpărat de la ei a fost Pisica de Cheshire din ­Alice, pentru că poveștile continuă și cînd ne e greu să mai credem în ele. Am luat-o în ultima zi în care Anthony Frost a mai fost deschisă. Cam așa simte și Vlad cînd îmi spune: „La petrecerea de adio, cineva a venit și m-a întrebat: și eu ce fac acum? Toate lucrurile pe care le aduceați voi nu le găseam în altă parte în București. Mă simt, în momentul ăsta, extrem de fericit, pentru că mă sună mulți oameni și îmi scriu să mă întrebe: cu ce pot să ajut? Așa că ideea ar fi să găsim o soluție ca acest loc să poată exista pentru această comunitate. Nu știu exact cît e ea de mare, o să investigăm împreună, pentru că baza noastră de date are o mie de clienți fideli și, dacă i-am anunța că deschidem mîine și în alt cartier, acei oameni ar veni. Dar ar trebui să extindem această comunitate“.

Îl întreb, evident, cîte cărți ar trebui să se vîndă într-un astfel de loc ca să poată să funcționeze: „În primii ani cred că ne-au lipsit două-trei cărți vîndute pe zi ca să putem să ne plătim cheltuielile. În ultimii ani, dacă vindeam cu zece cărți mai mult pe zi, probabil că reușeam să supraviețuim. Depinde foarte mult de locul în care ești, cît plătești chiria etc. Dacă reușeam să vindem 40 de cărți pe zi, probabil că librăria ar fi fost și acum în viață“.

După ce au închis, voiau doar să scape de acest balast: trafic mic, chirie mare, costuri. Dar reacțiile puternice pe care le-a stîrnit închiderea librăriei și fraza „Nu se poate, trebuie să vedem continuarea“, spusă de multe ori, i-au făcut să se gîndească că sînt mulți cei care vor să ajute, fiecare într-o formă, așa că speră să pună pe picioare ceva care să continue ce au început.

Nu știu încă nici cum va fi, nici cum va arăta. „Dar vreau, cu acest capital de încredere pe care îl avem și l-am cîștigat în timp, să nu mai stăm singuri să ne gîndim la toate, ci să îi implicăm și pe cei interesați în proiectul nostru.“

Îmi doresc din tot sufletul ca Vlad să se apuce să scrie cartea-colaj la care visează, „despre spațiul acesta al librăriei pe care l-am îndrăgit atît de mult“. Iar, în curînd, noi să ne putem reîntoarce în cea mai intimă și bună dintre lumile posibile, încapsulată într-o librărie Anthony Frost nou-nouță.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.