Academia Română, depozitul Caietelor Eminescu

Sidonia BOGDAN
Publicat în Dilema Veche nr. 621 din 14-20 ianuarie 2016
Eminescu, așa cum arăta în 1887, cu doar doi ani înainte de moarte, departe de imaginea legendară a tânărului de 19 ani jpeg

La șapte ani după publicarea ediției integrale a Caietelor Eminescu, manuscrisele sînt de negăsit în formulă completă în bibliotecile importante din țară. Facsimilate pe bani mulţi cu scopul de a deveni un instrument util de lucru filologilor, unele dintre cele mai importante manuscrise ale literaturii române zac nefolosite, din 2009, în depozitul Bibliotecii Academiei.

În ianuarie 1902, Titu Maiorescu dona Academiei Române toată opera scrisă de mînă a poetului. Într-o ședință a instituţiei, era citită cu voce tare scrisoarea de donaţie: „De la Mihail Eminescu posed – dăruite mie de dînsul în diferite ocaziuni – multe manuscrise, parte poesii publicate, parte studii, traduceri și articole de presă. Toate aceste manuscripte, așa cum se află: în cărți cartonate, în caiete cusute și în foi volante, vi le trimit alăturat și le dăruiesc la rîndul meu Academiei Române pentru a servi celor ce se vor ocupa în viitor cu cercetări mai amănunțite asupra vieții și activității marelui nostru poet“.

Exact 114 ani mai tîrziu, epopeea acestor manuscrise, devenită în timp o absurdă aventură birocratică, pare departe de a fi încheiată. Încercări de a reproduce caietele poetului, protejînd astfel originalele, care nu mai puteau fi răsfoite din pricina degradării, au fost multe de-a lungul istoriei noastre contemporane, însă pînă la inițiativa academicianului Eugen Simion, proiectul nu reușise.

Ideea reproducerii anastatice a manu­scriselor a fost excelentă, iar multiplicarea acestora într-o ediţie cu difuzare naţională ar fi trebuit să însemne facilizarea accesului cercetărilor la tezaurul eminescian. Din păcate, visul lui Constantin Noica din anii ’70, invocat atît de des de inițiatorii proiectului, a fost împlinit numai formal. „Există, într-adevăr, în mijlocul nostru o comoară de care abia ne atingem, de teamă să n-o prăpădim: sînt cele 44 de caiete ale lui Eminescu. Ele se păstrează cu grijă, la Biblioteca Academiei, şi se împrumută foarte rar, numai cercetătorilor mai în vîrstă; caietele îşi ascund tot mai mult slova lor aleasă, de lumina zilei, şi rămîn să fie păstrate în cît mai bună stare pentru generaţiile viitoare. Dar ele ne privesc pe toţi! Ele pot vorbi tuturor, într-un fel, şi mai ales oamenilor tineri. Nici un tînăr nu are acces la caietele acestea şi totuşi pentru nimeni întîlnirea cu ele nu ar fi mai răscolitoare decît pentru un tînăr deschis către cultură“, scria Noica, în Introducere la miracolul eminescian.

La șapte ani de la publicarea celor 24 volume de manuscrise facsimilate – operaţie care a costat statul român suma de 900.000 lei –, am încercat să aflăm cîți tineri, așa cum și-ar fi dorit Noica, caută aceste cărți în sălile publice de lectură și care sînt bibliotecile unde acestea pot fi accesate. Bilanțul a fost deprimant și dezvăluie dezinteresul şi lipsa de organizare cronică a Academiei Române. Deși obligată prin legea depozitului legal să trimită șapte exemplare pentru fiecare volum către Biblioteca Națională, care, la rîndul ei, ar fi distribuit aceste cărți bibliotecilor-depozit legal din țară, Academia Română nu și-a îndeplinit nici măcar această primă îndatorire legală.

Din 2009 şi pînă la începutul acestei luni, Biblioteca Națională a României primise doar primele 7 exemplare din cele 24 pe legea depozitului legal, iar restul, cu excepția numărului 23, prin donație. Situația a fost remediată abia în momentul cînd am început să mă interesez de situaţie în calitatea mea de jurnalist. „Nu am primit exemplare pe legea depozitului, deci nu am avut ce să distribuim mai departe, la depozitele din țară“, mi-au mărturisit surse din instituție.

În anul 2009, Eugen Simion susținea că Academia nu putea să expedieze volumele către bibliotecile din provincie, invocînd lipsa banilor pentru transport. La începutul lui 2016, responsabilul de proiect, Gabriela Dumitrescu, invocă același inconvenient financiar, motiv pentru care multe dintre volumele ediției zac nefolosite și acum în depozitul Bibliotecii Academiei: „Tirajul a fost 750 de exemplare, pentru fiecare volum. Ele au fost distribuite marilor biblioteci din București, din țară, chiar și din Republica Moldova. Singura problemă a fost că noi nu am avut bani de expediție. Pentru ICR New York, de pildă, unde am trimis un set, banii au venit de la ICR“.

Din moment ce nici măcar prevederile legii depozitului legal nu au fost respectate, nu am reușit să depistez care sînt acele biblioteci publice care se bucură de o ediție completă a caietelor facsimilate ale lui Eminescu.

Din verificările mele, Filialele Bibliotecii Academiei din țară, cu excepția celei de la Iași, nu se bucură de ea. Bibliotecarul Bogdan Crăciun al Bibliotecii Academiei din Cluj a confirmat că numai zece volume, de la numărul IX la numărul XIX, se află în rafturile lor, dar că oricum filologii nu sînt interesați de ele. „Nu le-a cerut nimeni“, susținea el într-o discuție telefonică. La filiala din Timișoara manuscrisele lui Eminescu n-au ajuns deloc.

Nici Biblioteca Central Universitară „Mihai Eminescu“ din Iași nu deține ediția completă: „Lipsesc cîteva“, ne-a răspuns sec un reprezentant al instituției.

Inclusiv Centrului Național de Studii „Mihai Eminescu“ de la Ipotești îi lipsesc din volume: „Nu avem ce să-i reproșăm domnului Eugen Simion, dumnealui s-a ocupat de donație și a avut grijă să ni se trimită exemplarele. Am verificat acum și am observat că ne lipsesc două volume. Cînd cineva de aici va ajunge la București se va ocupa și de achiziționarea lor“, a explicat un reprezentant al bibliotecii de la Ipotești, accentuînd, totodată, că sala de lectură este vizitată de mulți masteranzi sau doctoranzi filologi, care vin special să le citească.

Suma cheltuită pentru publicarea acestor manuscrise a fost confirmată atît de Eugen Simion, cît și de redactorul Gabriela Dumitrescu: „Cineva l-a acuzat pe Eugen Simon că ar fi cheltuit peste un milion de euro. Fals. Suma a fost mult mai mică, de 900.000 de lei. Cine a lucrat la această ediție, exceptînd cheltuielile de tipar, a lucrat gratis. Am primit premiul Academiei Române pentru această ediție, premiu care se primește o dată în viață. Cîștigul, însă, a fost imens și mi se pare ciudat că multe biblioteci nu au venit să-și ia singure volumele“.

O banală reproducere

Acum șapte ani, evenimentul publicării acestor manuscrise a fost dublat de un imens scandal în mediul cultural. Respectabilul eminescolog Ioana Bot aducea critici dure ediției, susținînd, cu argumente, că manuscrisele prezintă multe hibe: „Reproducerea caietelor eminesciene «aşa cum se află, în dezordinea lor» (E. Simion) nu este decît atît: o reproducere, lipsită de instrumentarul filologic, genetic sau electronic care ar transforma-o într-o ediţie potrivită cu normele ştiinţifice şi posibilităţile tehnice actuale. Ea reprezintă o măsură salutară de conservare a materialului original – şi, deocamdată, nimic mai mult“, își rezuma poziția Ioana Bot, chiar într-un articol publicat în Dilema veche.

Constantin Vică, specialist în new media, explica şi el, într-un articol din Dilemateca, punctele slabe ale versiunii digitale, care însoțește fiecare volum. „În primul rînd e vorba doar de o reproducere prin scanare, un set ordonat de imagini în format jpeg – un format de comprimare care e departe de cerinţele unui document filologic digital. Acest format nu permite nici aprofundarea la o calitate acceptabilă a imaginii, nici selectarea unor porţiuni. Este, cu alte cuvinte, o imagine lipsită de funcţionalitate – întregul CD e o colecţie de «vederi» cu scrisul lui Eminescu“, susținea Vică, o a doua mare problemă fiind lipsa unui motor de căutare, adică imposibilitatea cititorului de a căuta cuvinte, sintagme etc. în manuscris.

În replică, susținătorii acestei ediții au adus argumentul lizibilității. „Graficianul Mircia Dumitrescu a venit cu o metodă inovativă, prin care a mărit contrastul paginilor. Manuscrisele originale sînt ilizibile, pe paginile lor nu se mai înţelegea nimic. Acum, în facsimil, ele pot fi citite mai uşor“, explică Gabriela Dumitrescu.

Conflictul a fost atît de mare, încît la un moment dat s-a pus problema unui denunț penal la DNA împotriva responsabilului de proiect, Eugen Simion. „Cînd am publicat ultimul volum (îmi amintesc, la 15 iunie 2009, ziua morții lui Eminescu) şi am anunţat această izbîndă în Aula Academiei Române, am aflat că, în aceeaşi zi, revista Dilema veche denunţa infracţiunea, iar un domn anonim din Timişoara m-a denunţat numaidecît la DNA. Am aflat această nenorocire din ziarul Cotidianul… După patru ani (adică zilele trecute), am primit o adresă de la procuratura sectorului 1 din Bucureşti, prin care sînt înştiinţat că urmărirea penală a fost stopată şi că reclamantul nu are identitate şi nici adresă.“ Aşa explica anul trecut academicianul, într-un interviu pentru evz.ro, experiența pe care a avut-o cu instituțiile de drept ale statului. Din păcate, în ciuda insistențelor telefonice, Eugen Simion nu mi-a răspuns pentru a-și prezenta punctul de vedere.

Pare absurd ca, la mai bine de un secol de la achiziționarea acestor manuscrise, Academia Română, după atîtea piedici, să nu reușească să distribuie una dintre cele mai importante colecții de patrimoniu. Poate este, într-adevăr, absurd. Anul 2016 marchează însă centenarul mișcării Dada. E și acesta un unghi de abordare.

Sidonia Bogdan este jurnalistă la România liberă.

Citiţi aici un poem necunoscut din manuscrisele lui Eminescu.

Citiţi aici despre „Cum a ajuns Eminescu poet naţional".

Foto 1: Jan Tomas, 1869.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.