Tablou de Rembrandt cu ramă <i>made in China</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 135 din 25 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Treci de Turnu Severin, iar peisajul se schimbă. Brusc. Intri într-un fel de... tablou inaccesibil, o frumuseţe grea, inhibantă prin grandoare. Nu mai îndrăzneşti să respiri şi treci, în goana trenului Bucureşti Nord-Timişoara, pe lîngă stîncile ciudate, create cu un scop, imposibil de a fi fost aşezate acolo doar la întîmplare, fiecare încriptînd parcă o vrajă străveche, ceva de care nu eşti sigur, dar pe care speri, din tot sufletul, să-l descoperi. Următoarea staţie, Băile Herculane. Fantomele trecute Cobori din tren, cu inima cît un purice. N-ai fost în viaţa ta aici, însă legenda spune cum că aici zeii olimpici ar fi avut un amestec; ar fi aruncat deasupra locurilor, încă din vremuri mitologice, cu nectar şi ambrozie, transformînd apele în izvoare miraculoase, iar peisajele, după asemănarea Muntelui Olimp; se spune că aşa ar fi ajuns pe meleagurile acestea Hercule; iar puterea lui o datora numai izvoarelor termale. Istoricii au confirmat legenda la 1817, cînd arheologii austrieci au descoperit, în peşterile de o frumuseţe uluitoare, seifuri de trecut, un adevărat cult închinat lui Hercule. Artifacte, statuete, pietre de marmură inscripţionate. Iar băile, pînă atunci Băile Mehadiei, au fost numite Băile Herculane. Staţiunea era deja "perla" Europei. Cu ape într-adevăr miraculoase, devenise locul de întîlnire a bogătaşilor şi a capetelor încoronate; la Vila Tatarzi - numele-i vine de la guvernatorul staţiunii la 1870 -, trăgeau deseori împărăteasa Austriei, celebra Sissi, şi soţul ei, Franz Josef; tot aici - se spune - aveau loc întîlniri, la nivel înalt, între regele Carol I şi împăratul Serbiei. Franz Josef declara că Herculane este "cea mai frumoasă şi mai veche staţiune din Europa". Clădirile erau mîndre şi impunătoare. Şi se potriveau cu întregul peisaj. La fel de grandioase, însă mult mai fragile. Pentru că duminică, 7 august 2006, în fosta Vilă Tatarzi, transformată azi în bibliotecă publică, a picat tavanul. Fantomele prezente Ceauşescu n-a venit niciodată aici. Muntele nu l-a lăsat. Relieful era de aşa natură, încît Serviciile secrete nu i-ar fi putut asigura paza de care avea nevoie. Probabil tocmai din cauza asta, după moarte, fantoma lui se încăpăţînează să bîntuie atît străzile pustiite ale vechiului centru, cît şi vorba oamenilor, insinuîndu-se ca un blestem în zidurile vechi şi în amintirea localnicilor. Distrugîndu-le deopotrivă. Mentalitatea "bine era pe vremea lui Ceauşescu" s-a încrustat cu atîta încăpăţînare în vorba lor, încît a devenit un fel de antidot la neputinţa cu care îşi privesc staţiunea murind. Se caută în permanenţă vinovatul. Unul multiplu. Să fie mai mulţi de înjurat. Guvernul, Ministerul Culturii. Al Turismului. "A venit pe vremuri Agathon - ni se spune - şi a promis douăzeci de milioane de dolari pentru restaurare"; din bani însă, doar promisiunea, pentru că frumoaselor clădiri de odinioară le cad pereţii. Mai aflăm şi că Năstase este "cetăţean de onoare". La terase, prin magazine, printre localnici, dar şi printre turişti, dacă e să te întinzi niţel la discuţii, vorba ajunge imediat la binefacerile comunismului, dînd naştere la acel gen de melancolie care paralizează orice ambiţie de viitor. Fantoma fostului dictator e omniprezentă şi totul se raportează la vremurile "de atunci", în care, invariabil, se "trăia mai bine" pentru că "pe aici" trăgeau turiştii străini. În prezent există doar derivă. ...Pe terasa Muzeului de Istorie, un profesor pensionar stă cu noi numai puţin, cît să-şi tragă sufletul. A venit aici cu nevasta şi nepoţica, la tratament; stă în gazdă, într-o cameră cu 300 de mii pe noapte. Dintr-o pensie de profesor nu-şi permite o cameră la hotel, ci mîncare adusă de acasă, roşii, castraveţi, brînză şi conserve, toate în portbagajul unei Dacii vechi. Cumpărată de pe vremea cînd era mai bine... ...Şi intrăm în muzeu. Clădirea fostului Cazino (printre primele cazinouri din Europa!) îşi mai păstrează acum, cu greu, demnitatea. Transformat de comunişti, în 1948, în cantină socială, ars într-un incendiu, cîţiva ani mai tîrziu, găzduieşte în prezent mese scîlciate de ping-pong şi de biliard. Şi cîţiva localnici în maieuri sau fără, care joacă de zor. Se mai scot nişte bani. Ne oprim, dăm un bună-ziua timid şi oarecum dezorientat. Muzeul de Istorie? Sportivii îl strigă într-o doară pe nea Titus. Şi apare. Domnul Titus Panait, referentul muzeului, cu un set de chei, deschide o uşiţă, ne arată nişte scări şi ne lasă în plata Domnului. Muzeul: două cămăruţe, una mică cu texte atîrnate pe pereţi, alta, ceva mai mare, cu nişte copii prăfuite din ipsos; statuile originale sînt la Viena. Atît. Ar mai fi... fantomele trecutului... picturile murale pe care nu le mai bagă nimeni în seamă, minunate odinioară, frînte acum, care de abia se mai ţin de pereţi, decăzînd laolaltă cu ei, cu disperare de nefiinţă, în umbre de culori. Turiştii străini? Nu mai vin. Cînd mai vin - ne spune domnul Panait - se uită cu groază să nu le pice tavanul în cap. Şi întreabă doar "dar de ce?". Şi pleacă. Iar el nu are alt răspuns. Nici el, nici primarul. Nici localnicii. Doar nepăsarea guvernanţilor, intrigile politice, orgoliile care trag, la Primărie, staţiunea, în toate direcţiile. Părăsim centrul vechi, populat azi parcă numai de duhuri rele şi ne aventurăm în centrul nou, aşa-zisul comercial. Un bîlci de tarabe în care flutură chiloţi şi sutiene; bijuterii de aur şi argint "originale made in China"; fuste, papuci, genţi; un ceas enorm, un trunchi pe care se urcă şi coboară veveriţe; terasele, de plastic galben, scaunele şi mesele găurite la mijloc pentru umbrele cu picior, asaltate de turişti în bermude şi tricouri marinăreşti cu trei nasturi la gît, care închină halbe de bere, în cinstea manelelor. Pe fondul întunecat al munţilor, un tărîm în culori stridente; vrăjit şi duşmănos naturii; o înrămare ieftină de care ar fi trebuit să-mi feresc ochii şi să privesc doar veşnicia apei plină de mistere a Cernei şi munţii grei de pădure şi tristeţe; n-am reuşit însă să fac abstracţie de ramă, n-am reuşit să mă concentrez doar pe tablou, iar în trenul de a doua zi, Timişoara-Bucureşti Nord, am rămas doar cu ciuda neputinţei şi cu imaginea bagatelizării comerciale şi ieftine a unei bijuterii de colecţie.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.