Sarmizegetusa, proporţiile perfecte...

Publicat în Dilema Veche nr. 93 din 27 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Comuna se numeşte Sarmizegetusa, dar fosta capitală romană are un nume lung şi complicat, care mi-a plăcut întotdeauna - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. În micul său birou din muzeul local, cercetătorul ştiinţific Gică Băieştean îmi spune că, din cele mai bine de 100 de hectare cuprinse între zidurile vechiului oraş, au fost săpate sub 10%. Numele clădirilor scoase la lumină mă trimit cu gîndul la însorita Romă şi mă fac naiv-mîndru de parţiala noastră extracţie imperială: Forul, Amfiteatrul, Palatul Augustalilor. Cu ani în urmă, profesorul clujean Ioan Piso, arheolog care a dedicat şi dedică mult timp săpăturilor la Ulpia Traiana, îmi spunea că proporţiile forului roman sînt în perfect acord cu regula de aur. Templul Liber Pater: se văd resturi de coloane albe, din marmură, cu capiteluri sofisticate. Amfiteatrul, bine păstrat, trimite gîndul spre gladiatori şi canalul Discovery. Mă plimb pe Decumanus Maximus şi pe Cardo Maximus, principalele drumuri din fostul oraş roman, şi mă gîndesc că măreţia sa, chiar apusă, ar trebui să le aducă prosperitate urmaşilor. Localitatea actuală n-ar fi ea chiar bătută de soartă, excelent plasată în apropierea Munţilor Retezat, dar cu siguranţă că nu valoroasele vestigii o fac să prospere. Cum este sfîrşit de sezon, autocarele nu mai opresc la ruine, iar copiii aduşi în excursie cu şcoala vor veni doar la primăvară. Anul ăsta au fost chiar mulţi turişti - îmi spune Gică Băieştean - dar vin, stau o oră-două şi pleacă. Nu rămîn în zonă să vadă bisericile medievale, rezervaţia unde s-au descoperit fosile de dinozauri pitici sau Retezatul. Nici un pliant sau ofertă turistică nu le spune ceva concret. În plus, studiile cu nume făcînd deja parte dintr-un neo-limbaj de lemn - fezabilitate, reabilitare - trenează din cauza - celebră - lipsei de fonduri - devenită mai celebră decît vestigiile. Cea mai mare parte a ruinelor sînt sub pămînturile oamenilor. Pînă să înceapă săpăturile arheologice sistematice, oamenii ştiau că pe acele locuri fusese un oraş roman. Mai găseau şi ziduri, ale căror pietre ajungeau pe la temelia caselor sau, după caz, a bisericilor. La Densuş, spre exemplu, altarele votive cu inscripţii romane sînt acoperite cu pictură religioasă ortodoxă. Iniţialele D.M., săpate în piatră şi semnificînd adresantul - Zeilor mari, în latină Diis Manibus - se pierd în aureolele sfinţilor creştini. Continuitate mai clară nici că se poate... Prin 1998, Ministerul Culturii a început să răscumpere o parte din terenuri. Sumele au fost onorabile - 200, chiar 250 de milioane de lei pe hectar. Unii au vîndut, alţii nu. Apoi s-au terminat fondurile. Acum, ar fi din nou ceva bani. Vreau să stau de vorbă cu cîţiva dintre cei care vor să vîndă, au vîndut sau nici nu se gîndesc să-şi dea pămînturile. Viceprimarul dă cîteva telefoane, să vadă dacă sînt oamenii acasă. Primul refuză - nu vrea complicaţii cu presa. Nu vinde. La alţii, telefoanele sună degeaba, nu sînt acasă. Ieşim în faţa primăriei şi găsesc fără dificultate săteni venind de la cîmp, cu coase şi cu greble în spinare, degajaţi şi netemători. Îmi amintesc că Michael Mulford, lector la cursurile de jurnalism ale Şcolii BBC de jurnalism TV, era de-a dreptul extaziat în faţa expresivităţii ţăranilor români. Vox pop, opinia străzii, sarea şi piperul reportajelor - spunea Mike. Nea Nicu, Nicolae Simedru, are şaizeci şi cinci de ani şi mai are 16 ari de livadă şi păşune, lîngă Palatul Augustalilor. Nu vinde, mai culege o prună, mai lasă vaca la păscut. Iar pămîntul îl va lăsa copiilor, căci altceva nu are. Ce-i drept, a mai avut, tot pămînt, care este acum sub clădirea poştei şi sub un bloc din centrul comunei. A primit în schimb altul, dar nu la fel de bun. Şi dacă pămîntul va fi vîndut de copii? - îl întreb. Ridică din umeri - "dacă-l vînd, Dumnezeu cu mila". Ioan Ştefănescu, nenea Ion - cum îi spune viceprimarul Cordoş -, are teren chiar sub templul Liber Pater. Vrea să vîndă, căci "ceea ce este acolo trebuie văzut". În 2001, a negociat 250 de milioane pe hectar şi are 40 de ari. Va indexa cu inflaţia. Iordănel Grozoni are 12 ari de grădină lîngă templul lui Esculap şi al Higeei. Nu vrea să vîndă, căci are şi el copii. Viceprimarul comunei îmi şopteşte că Iordănel Grozoni este socrul preşedintelui Curţii Constituţionale. Bătrînul, uscăţiv, simpatic nu este deloc afectat de influenta sa înrudire. "Cînd n-oi mai fi, copiii să facă ce vor cu pămîntul." Adriana Pescaru, directorul Muzeului civilizaţiei dacice şi romane din Deva, îmi spune că sînt oferte pentru cumpărarea a încă 14 hectare de teren. Preţurile sîntmari, descendenţa istorică romană este valoroasă - 800.000 pînă la un miliard de lei vechi pe hectar. Intenţia este să se înfiinţeze un parc arheologic, iar amfiteatrul să fie acoperit. Cercetările arheologice continuă cu bani de la Ministerul Culturii, dar şi cu ajutorul unor finanţări austriece aduse de profesorul Piso. În vremurile de glorie, Ulpia Traiana era un oraş mare, avea în epocă pînă la 50.000 de locuitori numai în interiorul zidurilor, aşa că eventuala reuşită a proiectului va însemna prosperitatea asigurată a comunei. Ar mai trebui nişte pensiuni agroturistice şi o strategie - cum altfel - de promovare. Primarul Mihai Cornel Todoni se gîndeşte la o fundaţie, pe care a propus-o un mare susţinător al cauzei romanilor în disputa lor cu dacii - cea modernă, căci cealaltă a fost tranşată, fără drept de apel, în 106 d.Ch., de Traian. Corneliu Stan, fizician din Salzburg, a sugerat ca numele să fie "Pro Ulpia Traiana". Pe 18 septembrie, în fiecare an, cunoscătorii sărbătoresc şi ziua împăratului Traian, recunoscători că şi-a extins imperiul şi peste Dunăre. La daci se ajunge doar cu 4x4... ...Sau pe jos. Spre deosebire de Sarmizegetusa, comună, lîngă oraşul Haţeg, Sarmizegetusa Regia este cetatea din Munţii Orăştiei de unde regii dacilor îşi exercitau autoritatea. Pînă să ajungi la ea, treci pe lîngă alte cetăţi mai mici - Costeşti şi Blidaru. Dacă la Costeşti se ajunge uşor, la Blidaru - relativ uşor, pentru Sarmizegetusa Regia ai nevoie mai întîi de informaţie, să nu te rătăceşti, apoi de o maşină bună şi de timp frumos. Locurile sînt fără îndoială sălbatice şi predispun la reverii cu misterioase civilizaţii preistorice, ceva gen maya sau inca. În ultima vreme, polemicile daco-romane au fost reluate în forţă de dacişti, avîndu-l ca vîrf de lance pe medicul stomatolog româno-american Napoleon Săvescu. Adepţii săi, nu chiar puţini, sînt gata să se ia de piept cu orice contestatar al primatului dacic. Să nu audă de romani, Roma şi Traian! Dacă Dilema veche are vreodată poftă de o dispută "incendiară", dacii şi romanii sînt subiectul! "Incinta sacră" de la Sarmizegetusa Regia este cunoscută mai ales prin structura circulară marcată cu bucăţi de lemn verticale. Adriana Pescaru îmi spune că arheologii au ridicat acele lemne pentru a demonstra că structura este un sanctuar şi nu un calendar lunar, ipoteză vehiculată de-a lungul timpului. Sigur că daciştii nu sînt în ruptul capului de acord cu aşa ceva şi ar fi gata să plaseze Sarmizegetusa Regia în rîndul locurilor mitice, vizate de Erich von Däniken în ale sale Amintiri despre viitor. Este cert că vestigiile indigenilor daci sînt mai năpăstuite decît cele romane. Inaccesibilitatea este unul dintre motive. Drumul este categorisit "forestier". Vreo şapte milioane de euro, destinaţi prin Phare reparării sale, tocmai s-au pierdut din neglijenţe funcţionăreşti. Continuarea săpăturilor arheologice se poate face doar după defrişări, pentru care Romsilva cere sume exorbitante. "Este paradoxal - spune directoarea Adriana Pescaru - banii trec din buzunarul statului tot în buzunarul statului. Monumentele fac parte din lista UNESCO şi ar trebui un mai mare interes faţă de punerea lor în valoare." Complicaţiile s-au accentuat - se pare - prin înfiinţarea Parcului Naţional Grădişte-Cioclovina. Orice intervenţie la cetăţile dacice se poate face doar cu acceptul administraţiei parcului şi în bună tradiţie românească, formele nu au fond - există lege, dar nu stabileşte clar competenţele. Biologia şi arheologia nu sînt 100% compatibile. Oricum, dacă vestigii romane se găsesc din Anglia pînă în Asia, cele dacice au doza lor de unicitate. Inteligent speculate, izolarea şi misterul care înconjoară cetăţile Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru sau Piatra Roşie le-ar putea transforma într-un fel de Stonehenge sau Machu Picchu autohton. Ce-i drept, căutătorii de cosoni - monede dacice de aur - nu au aşteptat nici studiile de fezabilitate, nici reabilitările de drumuri. Înarmaţi cu detectoare de metale, hărţi precise şi călărind motociclete de moto-cross, cosonarii - evident, denumire de alint - ar face invidios orice muzeu românesc, pentru care preţul unui detector "deştept" depăşeşte multe salarii anuale ale muzeografilor...

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.