Libertatea e ca mersul pe bicicletă

Publicat în Dilema Veche nr. 492 din 18-24 iulie 2013
Libertatea e ca mersul pe bicicletă jpeg

Confortabil. Comod. Cînd nu trăim între cei patru pereţi ai apartamentului nostru sau ai clădirii unde lucrăm, ne izolăm în maşină. Cînd plecăm în vacanţă, ne transplantăm în camera de hotel. Practic, ne mutăm dintr-o „cutie“ în alta, integraţi perfect în beton, metal şi sticlă.

Turul Dunării pe biciclete

Într-un asemenea peisaj urban, o iniţiativă precum cea a Cycling Romania, de investigare a traseelor de cicloturism de pe malul Dunării, ne forţează să ieşim din respectiva cutie şi să explorăm, liberi şi în tihnă, locurile, să cunoaştem oameni, să ne reintegrăm în natură.

Iniţiat de Mircea Crisbăşanu (coordonatorul proiectului de antreprenoriat social Cycling Romania) şi organizat împreună cu Asociaţia ROI, „Turul Dunării 2013“ a însemnat: 32 de tineri voluntari români şi bulgari, împărţiţi în opt echipe, care au parcurs 800 de km de-a lungul Dunării, pe opt trasee diferite, însumînd, astfel, peste 5000 de km pe bicicletă. Începînd cu 24 iunie, vreme de două săptămîni, voluntarii – selectaţi în urma completării unui chestionar online – au mers între 80 şi 140 de km pe zi, descoperind poveştile locurilor şi ale oamenilor întîlniţi.

Despre echipele alese, Mircea îmi spune: „Am urmărit ce experienţă au în domeniul cicloturismului. Aveam nevoie de oameni pasionaţi de aşa ceva, de oameni care înţeleg conceptul de cicloturism, nu racing, curse, nu să faci cît mai mulţi kilometri... Şi a contat mult şi motivaţia lor de a face parte dintr-un astfel de proiect.“ Cît priveşte faptul că echipele au fost mixte, româno-bulgare, el adaugă: „Micul grant european obţinut de noi prin programul «Tineret în acţiune» viza şi să avem un partener dintr-o ţară europeană. Aşa că am început colaborarea cu cei de la Velo-Ruse, am vorbit cu Delyan Todorov, iar el a făcut recrutarea pe partea lor.“

Odată închegate echipele, au fost distribuite cele opt trasee în funcţie de gradul de dificultate şi... s-a pornit la drum, simultan, din Călăraşi şi din Oraviţa. În weekendul 5-7 iulie, s-au reîntîlnit cu toţii la Portul Cultural Cetate, pentru a participa la conferinţa „Turul Dunării 2013“ şi a prezenta rezultatele investigărilor. Acestea au cuprins nu doar numărul de kilometri parcurşi, ci şi problemele întîmpinate sau cele mai frumoase trasee descoperite. Mai presus de toate, însă, voluntarii ne-au vorbit despre oamenii minunaţi care i-au primit cu generozitate în casele şi în curţile lor – cojocarul Liceanu Dumitru din Vădastra, doamna Elena – care recondiţionează ii, din Belobreşca –, proprietarul unei ferme de capre din satul Dăiţa, Plopşoru, sau juniorii echipei de fotbal din satul Mănăstirea. Indiferent cine şi despre ce zonă vorbea, prezentările voluntarilor ajungeau mereu la componenta umană a locurilor şi la faptul că numai astfel, printr-un tip de slow tourism – nu din goana unei maşini – poţi descoperi cu adevărat lumea care te înconjoară. Iar în acel moment nu mai eşti un simplu spectator, ci devii parte din natură.

Ce înseamnă să fii cicloturist?

Iulian Ghionoiu (antreprenor software) a făcut parte din echipa „3 Vest“, care a parcurs 490 de km prin zona Banatului şi Mehedinţi: „Traseul nostru a variat şi nici o zi nu a semănat cu cealaltă. Dacă azi urcam, mîine eram pe faleza Dunării. Azi ploua, mîine era soare. Noi am pornit din Lipova, în căutarea unei poveşti. Auziserăm de satul Ineleţ, aflat în munţi, şi voiam să-l găsim. Am pedalat pînă în Herculane, pe lîngă maşini, urcînd apoi pe Valea Cernei, unde peisajul s-a schimbat. Aveam în dreapta munţi, iar în stînga – apă. «Găsiţi a treia punte de lemn care trece peste Cerna» – ne-a îndrumat un bătrîn. Am reuşit să o găsim cu greu şi am luat-o pe o potecă de munte. Dar în faţă ne-au apărut nişte scări din lemn, care duceau sus, în sat. Am ajuns, în final, şi am rămas impresionaţi de mica aşezare. Dar nu am putut zăbovi mult, urma partea cea mai grea a zilei – trecerea peste vîrful Godeanu...“ Şi astfel au continuat toate poveştile voluntarilor, care ne-au purtat, în acest mod, printre munţi şi văi, pe asfalt sau pe poteci nebătătorite.

„Nu se mai întîmplă lucrurile liniar, ca înainte. Iar comunitatea bicicliştilor este una specială, pentru că e formată din tineri activi, care nu aşteaptă să le facă cineva ceva. Ei se apucă şi fac. Ei sînt cei care vor aduna oameni în jurul lor“ – îmi spune Simona David-Crisbăşanu (coordonator al Asociaţiei ROI).

„Pentru judeţul Călăraşi, iniţiativa voastră reprezintă un model. Astfel de iniţiative ne învaţă să fim independenţi, să fim liberi, să trăim aşa cum vrem“ – a declarat şi Bogdan Georgescu (vicepreşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi) la dezbaterea ce a urmat prezentărilor. „Voi sînteţi, în primul rînd, nişte exploratori, nişte deschizători de drumuri, precum şi nişte membri de încredere ai comunităţii, putînd deveni ambasadori credibili. Noi sîntem familiarizaţi cu multe dintre obiectivele din judeţ, dar pentru nişte oameni veniţi din afara comunităţii noastre, ele pot însemna mai mult“ – a continuat el.

Nevoile cicloturiştilor

Dincolo de plăcerea mersului cu bicicleta, s-au discutat, de altfel, obiective importante ale proiectului, printre care dezvoltarea economică, sustenabilă a comunităţilor şi promovarea unui alt fel de a face turism. „E important ca fiecare comunitate şi fiecare administraţie publică locală să înţeleagă că acest tip de turism este inclus în ceea ce se numeşte dezvoltare durabilă“ – a punctat Diana Culescu (membru al Asociaţiei Peisagiştilor din România). În plus, a adăugat Mircea Crisbăşanu: „Turismul de masă care vizează ca grup-ţintă cicloturiştii se dezvoltă în alt fel decît turismul de masă în sens larg. Ei nu urmăresc aceleaşi lucruri pe care le urmăresc turiştii clasici. Prin urmare, nu sînt necesare investiţii majore pentru a asigura strictul necesar pentru categoria aceasta de turişti.“

De altfel, în timpul dezbaterii cu reprezentanţii autorităţilor locale şi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, tinerii voluntari şi-au susţinut ferm punctele de vedere legate de nevoile celor care practică cicloturismul. „Înainte de marcaje şi infrastructură, pentru a atrage turişti, în primul rînd, e nevoie de o informare online a ceea ce există deja. Apoi, cicloturistul îşi doreşte să aibă un drum pe care să poată călători în siguranţă. Nu trebuie să fie asfalt, ci să fie de o calitate bună, chiar dacă e un drum de pămînt sau un drum pietruit. Pe asfalt, e important să nu fie peticit“ – a spus Mircea Crisbăşanu. Problema „asfaltului“ a revenit des în discuţie, Diana Culescu subliniind că această categorie de turişti caută cu totul alte experienţe şi că este esenţial să nu se plictisească pe un traseu: „Din prezentările noastre se va constata că au fost, de fapt, două tipuri de trasee: cele safe, pe care poţi merge cu familia cu cinci copii – cum era familia de francezi pe care i-am întîlnit pe drum – şi cele mai dificile. Iar a merge cu bicicleta nu înseamnă neapărat a merge pe drumuri asfaltate. Noi nu vrem să ne asfalteze cineva malul Dunării. Nu vrem să vedem mereu acelaşi peisaj.“ Şi Daniel Hegheş (consultant management) este de aceeaşi părere: „Poate că ideea asfaltării ar aduce turişti noi, de masă, ca în alte ţări europene. Pe de altă parte, România este cunoscută şi pentru altceva. Specificul zonei nu se vede prin asfalt.“

Următorul punct important dezbătut intens a fost cel al cazării. Şi aici, părerile celor care voiau să-i ajute pe cicloturişti nu corespundeau întotdeauna cu ce căutau, de fapt, cei din urmă. Diana Culescu povesteşte cum a observat că, de multe ori, cînd se vorbeşte de locuri de cazare se ajunge la geamuri termopan şi televizor în cameră. Nimic mai departe de ideea de slow tourism, de natură şi de interacţionat cu oamenii. Nevoile de bază, legate de cazare, le enumeră scurt Mircea Crisbăşanu: „Indiferent că e pensiune, casă de oaspeţi sau camping – foarte mulţi vin cu corturile –, îţi trebuie siguranţă la punctul de cazare. În rest, mai e nevoie de o chiuvetă, un duş, o toaletă şi o priză unde să-şi poată încărca telefonul, GPS-ul, aparatul foto...“ Şi revine, apoi, la poate cel mai important şi necesar lucru: informarea corectă şi hărţile updatate. Tocmai cu acest gînd în minte, pentru a promova România drept destinaţie cicloturistică – atît printre români, cît şi printre străini –, toate informaţiile colectate de către tineri vor fi cuprinse într-un portal naţional de turism, care va fi disponibil începînd cu luna septembrie, atît în română, cît şi în engleză. „Ce vrem noi să includem, pe lîngă trasee şi destinaţii, grade de dificultate, tipuri de suprafeţe etc., faţă de ce au portalurile tradiţionale de turism, de la noi şi din afară, este secţiunea «oameni»“ – îmi spune Mircea Crisbăşanu zîmbind.

Că e vorba despre turiştii europeni de 50-60 de ani – care au mai mult timp şi pensii care le permit să călătorească mai mult –, sau despre tinerii activi, România este o destinaţie potrivită pentru cicloturism, unde – după cum spunea un voluntar – „peisajul se schimbă chiar şi la fiecare 5 km parcurşi“, din Banatul montan în Dobrogea, şi din Maramureş în zona subcarpatică.

Fie şi numai feţele luminoase ale tinerilor, povestind despre călătoriile lor, şi erau de-ajuns să convingă chiar şi o persoană care nu ştie să meargă pe bicicletă că e cazul să înceapă. „Aş putea povesti ore în şir despre asta, dar nu ai cum să înţelegi dacă nu încerci“, încheie Mircea. E mai mult decît o călătorie pe bicicletă, e şi o descoperire a sinelui, o cunoaştere a propriei persoane. Şi asta o simţi doar atunci cînd mergi.“

Mai multe detalii pe www.turuldunarii.cyclingromania.ro

Foto: cyclingromania.ro

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.