"Europa", cea de lăsat în urmă

Publicat în Dilema Veche nr. 128 din 6 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru mulţi dintre români, "Europa" este (şi) un bazar de la marginea Bucureştiului. S-a deschis la începutul anilor '90, fiind destinat desfăşurării de activităţi comerciale, în primul rînd de către actori economici străini, atraşi de oportunităţile pe care ţara noastră începea să le ofere. Alegerea numelui s-a înscris, probabil, în moda născută în aceeaşi perioadă, aceea de a da nume cu sonoritate occidentală aproape oricărui nou stabiliment, din dorinţa de a dovedi, nouă şi celorlalţi, că aparţinem Europei. Astăzi este un spaţiu şi mai precar, cu mărfuri a căror calitate lasă de dorit, cu tarabe şi standuri încropite, neindividualizate, cel mult numerotate, cu alei părăsite şi ruine păstrînd urme de incendii şi cu maldăre de gunoaie, în care se desfăşoară activităţi economice la limita legalităţii. "Europa" a devenit, în timp, parte integrantă a cotidianul românesc. Este una dintre sursele importante ale universului material actual, garderobele şi casele româneşti fiind saturate cu obiecte provenind din acest bazar. Celor din provincie, aceste obiecte le sînt oferite de sutele de comercianţi din toate zonele ţării, judecînd după numerele de înmatriculare ale maşinilor din parcările din jurul bazarului, care "fac ŤEuropa»", adică vin aici să-şi aprovizioneze tarabele sau magazinele. "La noi, în oraş, toată lumea ştie ce e "Europa»" este, astfel, un comentariu firesc, fără nici o urmă de ironie, care, deşi aparţine unei doamne din sud, poate fi rostit, cu la fel de multă uşurinţă, oriunde în România. "Europa" este însă o prezenţă de lăsat în urmă. Pentru unii, bazarul este un spaţiu liminal în care se comportă altfel decît în viaţa lor obişnuită, unde, de obicei, nu bruschează alţi trecători, nu se răstesc, nu manîncă kebap şi nu beau bere la ora prînzului. În "Europa", sînt comercianţi-cu-sacoşa-în-spate; acasă, oameni de afaceri. În "Europa", cumpără trente; acasă le vînd sau le poartă ca fiind haine respectabile. O umbră de îndoială apare oricînd. Oricît de respectabile le-ar considera, obiectele acestea, "ştifturile"*, sînt dovada decăderii standardului de viaţă. "Europa" devine pentru mulţi singura soluţie, pentru alţii, ultima, "că doar n-am decăzut atît de mult." Aceşti oameni lasă în urmă bazarul, însă pentru o perioadă scurtă, pînă la următoarea expediţie de cumpărături. Alţii îşi doresc ca "Europa" să fie lăsată în urmă pentru totdeauna, deoarece este o prezenţă anormală, nepotrivită în România actuală. Aceştia fie nu vor consuma bunuri de aici, fie vor ascunde această practică, "extrăgînd" doar obiectele care nu îşi trădează originea. "Cum să intrăm în Uniunea Europeană cu asemenea pecingine pe faţa Capitalei?," se întreba un bucureştean. Deşi voci ironice se fac auzite şi în primul grup, ele sînt mai frecvente în rîndul celor din al doilea, care o numesc "ŤEuropa» chinezilor" sau "cealaltă ŤEuropă»" sau subliniază existenţa comercianţilor chinezi, turci, kurzi, arabi sau ţigani, "unul mai european decît altul". Atunci cînd zona este etichetată drept bazar, accentul cade pe conotaţia orientalistă a termenului (Edward Said, 1979, Orientalism. New York, Vintage), cuvintele-cheie fiind "celălalt" şi "devianta." Vizita în "Europa" pare una într-o altă lume, implicînd deci trecerea unei graniţe. "Înainte să te duci în ŤEuropa», să-ţi pregăteşti paşaportul şi să cumperi euro", m-a sfătuit, ironic, un prieten căruia îi povesteam despre cercetarea mea. Totuşi, de ceva vreme, "Europa" se schimbă, aşa că, într-un fel sau altul, este lăsată în urmă. O crustă civilizatoare îi este treptat adăugată. Primul semn a fost apariţia unui alt "angrou": "Niro", concurent, doar ceva mai ordonat spaţial, cu alei la fel de înguste, ticsite cu marfă, structuri fragile pe care vîntul le face să scîrţie şi soarele le încinge. Astăzi se construiesc "coşmeliile" roşii, care aduc a hipermarket. "Dragonul Roşu 2", "Dragonul Roşu 3", Mega Shop-ul "Dragonul Roşu 5" sînt gata; celelalte, deocamdată, sînt doar schelete de beton, ca şi "China Town Romania", de vis-

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.