Cum se petrece de Crăciun la țară?

Publicat în Dilema Veche nr. 359 din 30 decembrie 2010
Cum se petrece de Crăciun la țară? jpeg

De mai bine de cinci ani nu am mai stat acasă de Crăciun, cu toate că de fiecare dată îmi aduc aminte ce ne spunea prof. Nicolae Bot despre mirarea unor săteni, cînd, de un Crăciun, se afla pe teren: „Dar nu aveţi familie?“. Explici oamenilor că, fiind interesat de obiceiurile de iarnă, trebuie să te duci chiar atunci pentru a vedea cum trăieşte o comunitate sărbătoarea. Sătenii se uită miraţi la început, după care îţi acceptă curiozităţile, iar uneori te integrează în ceata de colindători. Oricum, nimic nu se compară cu sărbătorirea Naşterii Domnului la sat, unde participă din plin toată comunitatea, ca o mare familie; de aceea aleg să prezint situaţia din trei sate din Transilvania. 

În 2007, am petrecut Crăciunul în zona Făgăraşului, unde cetele de feciori colindă însoţite de Turcă. Într-unul din sate, era o ceată mare; erau vreo 15 feciori, conduşi de un vătaf. Se aşezau pe două rînduri în curte şi începeau să colinde: o colindă la intrare, jocul Turcii, o altă colindă şi mai apoi un cîntec de joc, să fie jucate toate fetele şi femeile din gospodărie, ca să aibă noroc. În funcţie de membrii familiei, erau colinde diferite: dacă în casă era o fată, era cîntată o anumită colindă, dacă era fecior – o alta. La final, feciorii erau omeniţi cu mîncare şi băutură, li se dădeau bani, ţuică şi vin, carne şi pîine. Cu banii adunaţi, se plăteau la final muzicanţii. Uratul ţinea trei zile: după ce terminau de colindat satul, a doua şi a treia zi a sărbătorii, ceata de feciori colinda prin alte sate, la cei care au plecat din comunitate, dar care menţineau şi în acest fel legătura cu satul natal. În fiecare seară urma, la Căminul Cultural, o petrecere la care era invitat tot satul şi unde se consumau bucatele adunate în timpul colindatului. Ceata de feciori a colindat şi a urat de bine, comunitatea i-a răsplătit; la final, satul este răsplătit pentru darul său, prin petrecerea dată. Sărbătorile sînt ciclice. Un alt Crăciun merită reţinut: în 2009 am fost într-un sat izolat din Ţara Lăpuşului. Seara de Ajun începe cu urările copiilor, care umblă cu Steaua şi cu Capra. Cum se întunecă, se întorc acasă. Încep, apoi, tinerii, care umblă în grupuri mai mari şi care cîntă colindele pe care sîntem obişnuiţi să le auzim la televizor ori la radio. La fiecare casă se lasă cu o petrecere. 

Dar după ce au fost primiţi colindătorii copii şi tineri, femeile, care toată ziua au robotit prin casă cu ultimele pregătiri, se grupează pe vecinătăţi şi merg la colindat: o colindă la fereastră, o colindă sau două în casă. 

Colindătorii sînt răsplătiţi cu mere, nuci, colaci şi bomboane, pe care le adună în traistă. Cîntă colinde vechi, colinde frumoase, cum rar am mai auzit. Femeile şi le aduceau aminte, îndemnîndu-se una pe alta. Le repetau puţin pe drum, pînă să ajungă la următoarea casă. Înainte de Crăciun, cu toate pregătirile pe care le fac, nu au avut timp să se întîlnească pentru repetiţii. La unele case, unde erau oameni mai glumeţi, se făceau şi urări mai hazlii, de un farmec aparte. Atmosfera Crăciunului era îmbogăţită de veselia grupului: „Noi ne ducem pe cărare / Fără nici o supărare. / Iar de ne primeşti în casă, / Scoate olu’ de sub masă / Şi ne dă să ne-mbătăm, / Mai mîndru să-ţi colindăm“. Nu îmi amintesc să fi simţit mai multă voie bună în altă parte de Crăciun, una din ocaziile de întîlnire între membrii comunităţii. Tot anul, fiecare îşi vede de gospodăria lui, oamenii se întîlnesc rar, la evenimente ale familiei sau la sărbători. Acum se schimbă veşti, mai află lumea de tine. La ultima casă îmi părea rău că se termină seara. O singură noapte de colindat, dar o noapte aparte, în care simţi peste tot prezenţa unei comunităţi puternic închegate. Aşa cum trebuie să fie, de altfel, de Crăciun. 

Sărbătoarea întăreşte comunitatea, aşadar. Ce se întîmplă unde migraţia a dus la modificarea relaţiilor într-o comunitate? În Maramureş, de exemplu, foarte mulţi oameni sînt plecaţi în străinătate. Mulţi vin acasă de sărbători, dar mulţi rămîn în ţara unde lucrează. Pe an ce trece se colindă din ce în ce mai puţin. În 2006, în satul natal al tatălui meu, se plîngea o mătuşă că înainte (probabil cu vreo patru-cinci ani în urmă) auzeai colinde răsunînd în tot satul, la fiecare casă erau colindători. Şi pentru că erau puţine grupuri de colindători, după ce am aşteptat o vreme, ne-am adunat mai mulţi din familie şi am început să mergem pe la neamuri, la colindat. De la fiecare casă mai luam cu noi cîte o persoană ori două. Am încheiat colindatul a doua zi dimineaţă, într-un capăt de sat. La unele case aflam veşti de la cei plecaţi în străinătate. Acolo se adună în grupuri mai mari şi în noaptea de Crăciun colindă. Poate colindă mai mult decît ar fi colindat dacă erau acasă. Am auzit de curînd că mulţi din membrii familiei de acasă merg de Crăciun la copii, în ţările străine, să petreacă împreună de sărbători, aşa cum nu s-a mai întîmplat de cîţiva ani. Comunitatea, însă, este văduvită de coeziunea-i obişnuită. Crăciunul se sărbătoreşte altfel acum, în Maramureş.  

Anamaria Iuga este cercetător la Muzeul Ţăranului Român.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.