AU APĂRUT INFORMAȚII
CĂ GOANA DUPĂ PREȚURI MICI
AR FI FOST SURSA DE INSPIRAȚIE
PENTRU CEA MAI CONCISĂ EXPRESIE A DEZAMĂGIRII CELEI MAI RAPIDE 

● Vaticanul a lansat o investigație la Corul Capelei Sixtine după ce au apărut informații că membri ai celebrului cor ar putea fi implicați în fraude, deturnări de fonduri și spălare de bani, potrivit The Guardian. Banul chiar e ochiul dracului. (A. M. S.)

● „Mă interesa să-mi găsesc pantaloni ieftini“, a declarat Magdalena Şerban – femeia care a îmbrîncit două tinere pe linia de metrou, în decembrie anul trecut –, explicînd astfel de ce nu a încercat să o ajute pe una dintre victime. Cînd goana după prețuri mici ucide. (M. P.)

● Librăria Lello din Porto, care în urmă cu patru ani era în pragul falimentului, primeşte acum peste un milion de turişti anual, după ce s-a extins zvonul că ar fi fost sursa de inspiraţie pentru Flourish & Blotts, locul de unde Harry Potter îşi cumpăra cărţile de magie. Librăria a devenit super-profitabilă: vinde bilete de intrare pentru turişti veniţi din toată lumea, dar nu ca să cumpere cărţi, ci ca să-şi facă un selfie şi să plece acasă cu suveniruri kitsch. După ce a servit ca model pentru o librărie fictivă, librăria a ajuns astăzi propria ei imitaţie. E aici o anume morală a ficţiunii. (M. C.)

● Noul iPhone XS MAX, lansat recent, e mai mare, mai rapid, mai colorat, mai performant decît modelele precedente. Şi totuşi, în unele recenzii ale noului dispozitiv se vede o oarecare dezamăgire. Cea mai concisă expresie a dezamăgirii pe care am citit-o este aceasta: „Pînă la urmă, nu e decît un iPhone!“. Aşa e. Chiar așa scrie pe ambalaj. Cu toate astea, mii de oameni se vor călca în picioare la magazin ca să cumpere produsul. (M. M.)

● Oamenii de știință de la Georgia Tech fac planuri pentru cercetarea celei mai rapide creaturi de pe lume. Este vorba despre un organism monocelular numit, superb, Spirostomum ambiguum, care poate sprinta cu peste 400 km/oră. Nimeni nu știe, deocamdată, cum o poate face, și cu atît mai puțin de ce. Ca să aflăm, trebuie mai întîi să-l prindem. Run, ambiguum, run! (S. V.

„CE-AI FĂCUT AZI,
N-AI ÎNCHIS PORȚILE SECOLULUI?“

● Pe stradă, mama: „Măi, dar ce-ai făcut azi, n-ai citit nimic?“ Copilul, aproape mîndru: „N-am citit, dar m-am uitat peste ele!“ (C. Ş.)

● Știri pe surse de la țară (ultimul calup, de sezon): școala de vară și-a închis porțile. Școala din sat și le a zăvorît, în urmă cu patru ani, cînd înscriși în ciclul primar mai figurau opt elevi. Acum, cîți mai sînt, fac naveta în comuna Părău. În anul 1920 figurau înmatriculați la școala din Grid (județul Brașov), clasele I-IV, 120 de copii. E și aceasta o cifră de bilanț. La Centenar… (R. M.)

● În caz că nu știați, medicamentele care produc cei mai mulți bani pe piață nu sînt cele pentru cardiaci sau cele pentru tratarea cancerului, cum poate v-ați fi așteptat, ci antidepresivele. Boala secolului este o depresie generalizată. (A. M. S.

PE MELEAGURILE NOASTRE, INTERDICȚIA A AJUNS
CEL MAI IMPORTANT
SECTOR ECONOMIC 

● S-ar putea să asistăm la apariția unui nou trend vestimentar pe meleagurile noastre: tricoul de doliu. Am văzut deunăzi un bărbat purtînd așa ceva, era un tricou negru pe care erau imprimate fotografia color a unui tînăr dispărut și o promisiune: „Nu te vom uita niciodată, Ovy“. (D. S.)

● Primăria din Florența a interzis mîncatul pe stradă – este vorba despre cîteva artere principale din centru. Interdicția e valabilă timp de patru luni, între orele 12-15 și 18-22. Deși măsura e luată pentru a reduce mizeria lăsată de turiști pe străzi, în conferința de presă prin care a anunțat-o, primarul a făcut și o declarație mai degrabă inconștientă, în opinia mea, spunînd că, dacă turiștii se vor comporta la Florența exact cum se comportă la ei acasă, vor fi mereu bineveniți. Bănuiesc că știe că turiștii nu sînt doar germani sau elvețieni. (S. G.)

● Turismul a ajuns cel important sector economic mondial, cu mult înaintea industriei petrolului sau a autoturismelor (turiştii aruncă un milion de euro anual sub formă de monede în Fontana di Trevi): șapte miliarde de euro profit anual, adică 10% din economia globală. Şi va creşte. Se estimează că, în următorul deceniu, numărul anual al turiştilor care vor călători în Europa va depăşi cifra de 500 de milioane, iar asta datorită / din cauza chinezilor, care îşi permit tot mai mult călătorii în străinătate. Un articol din Der Spiegel, intitulat chiar aşa, „How tourists are destroying the places they love“, vorbeşte pe larg despre cum industria de travel este strivită de propriul succes, căci turismul de masă nu mai poate fi susţinut de infrastructura oraşelor. În Germania, cel mai important hub european pentru zboruri, numai în prima jumătate a acestui an s-a înregistrat un procent de 146% curse amînate/anulate. Iar oraşe precum Barcelona, Mallorca, Paris, Amsterdam sau Dubrovnik au reglementat deja politica închirierii de locuinţe pe Airbnb şi chiar au interzis construirea de noi hoteluri. „Imigraţia a schimbat oraşul, dar turismul îl destabilizează“, după cum titra relativ recent The Guardian. (M. C.)

Foto: Adina Popescu, Mircea Vasilescu