"CANTACUZINO" - ultima sută de metri

Publicat în Dilema Veche nr. 94 din 3 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Reluînd povestea de acum doi ani, m-am trezit parcă spre finele unui film de acţiune, cînd eroul principal ajunge, după mai multe peripeţii, să fie legat de mîini şi de picioare şi să-şi numere, neputincios, ultimul minut de viaţă. Ceasul ataşat de bombă se apropie de "00". Cum s-a ajuns aici? 1 ianuarie 2004 a fost termenul limită pentru producătorii de medicamente şi seruri; de la această dată, toţi erau nevoiţi să introducă ariile GMP (Good Manufacturing Practice, norme europene de funcţionare a unei linii de producţie, controlul calităţii materiei prime, al procesului tehnologic şi al produsului finit). Termenul de graţie, de care au beneficiat producătorii români, a fost doar de patru ani (de la finele lui 1999, de cînd s-a votat legea). 1 ianuarie 2004, aria de producţie a Institutului "Cantacuzino" trebuia închisă. Institutul nu a mai avut banii necesari pentru introducerea sistemului GMP. Un management dezastruos, afaceri la nivel înalt şi investiţii dubioase - celebra maşină de înfiolat care, exceptînd faptul că era prea mare pentru producţia Institutului (producînd cîte 10.000 de fiole pe oră) a fost cumpărată, într-un mod nejustificat, dar pe bani grei, înainte chiar de a i se fi asigurat în clădirea Institutului un spaţiu optim de funcţionare, maşină care, ieşită de mult din termenul de garanţie şi fără a fi funcţionat vreodată, stă şi acum, la 11 ani de la achiziţionare, nefolosită, în ambalajul original - toate acestea au dus la falimentul unicului producător de vaccinuri şi seruri pentru uz uman din ţară. În toată treaba asta, Ministerul Sănătăţii a purtat o bună parte din vină, pentru că a fost "coordonatorul" Institutului, adică a numit directorul general şi a aprobat componenţa consiliului de administraţie. "Nu ne vor ierta generaţiile viitoare şi istoria, dacă vom închide Institutul!" Cum a mai funcţionat însă aria de producţie după termenul limită? Printr-un amendament. Date fiind ecourile din presă, agitaţia şi revolta angajaţilor din perioada în care termenul acordat pentru introducerea ariilor GMP expira, domnul Blănculescu, pe atunci ministru interimar al Sănătăţii, declara public: "Nu ne vor ierta generaţiile viitoare şi istoria, dacă vom închide Institutul!". Promisiunile ministeriale făcute în 15 noiembrie 2003 - "în două săptămîni, vom găsi o soluţie" - s-au materializat pînă astăzi doar în alipirea acelui amendament la legea producătorilor, amendament prin care s-au mai acordat ariei de producţie a Institutului doi ani, timp în care trebuia să se găsească fonduri pentru ariile GMP. De atunci nu s-a mai întîmplat nimic, doar pe doamna doctor Monica Bălteanu o găsesc schimbată. Am cunoscut-o şi am vorbit cu domnia sa, imediat după vizita ministrului interimar. Atunci, animată de speranţa pe care şi-o pusese în promisiunile politice, am întrebat-o de unde totuşi atîta bucurie. ...Era doar cuvîntul unui alt ministru. Tot atunci doamna Bălteanu mi-a replicat (plină de o încredere care m-a făcut chiar să mă ruşinez de propriu-mi scepticism): "Dacă un ministru face asemenea declaraţii, este imposibil să nu se rezolve ceva!". ...Acum, după doi ani de promisiuni, nu s-a rezolvat nimic. În afară de maşina de înfiolat, în care s-au mai băgat ceva fonduri (vorba 'ceea, dacă te-ai udat, începi să înoţi), ariile GMP au rămas la acelaşi stadiu conceptual. După doi ani, angajaţii Institutului îşi fac încă treaba, conştiincios, nemaiîndrăznind însă să se uite la ceas. "Nu mai avem vaccin antigripal" Pe 24 octombrie, la poarta Institutului, un afiş mare, scris cu roşu: "Nu mai avem vaccin antigripal". Cum Ministerul Sănătăţii a neglijat să facă licitaţia anuală pentru achiziţionarea vaccinului antigripal (licitaţie care trebuia să se desfăşoare la începutul lunii octombrie), apariţia virusului H5N1, şi pe teritoriul României, a provocat o mică isterie în masă. Farmaciile şi-au făcut stocuri mici, bazîndu-se doar pe vînzările de anul trecut, iar cum rezerva naţională epidemică a fost inexistentă, Ministerul a apelat la stocul Institutului "Cantacuzino" de unde a făcut rost de cele 520 de mii de doze vitale pentru a vaccina populaţia satelor aflate în carantină. Dr. Monica Bălteanu îmi spune că "dacă nu era rezerva Institutului, Ministerul nu avea cum şi de unde să facă rost de aceste doze, în timp util, pentru a le folosi în sistem de urgenţă". Cum în farmacii nu se mai găsea nici un fel de vaccin, oamenii au dat năvală la Institut, astfel încît, timp de zece zile, distribuită la cozi enorme, s-a epuizat şi de aici toată rezerva. "În ultimă instanţă, după ce farmaciile şi-au epuizat stocurile, am rămas singura unitate unde s-a mai găsit vaccin antigripal. Au fost cozi enorme, pentru că atîta vreme cît nu au avut de unde să se aprovizioneze, era normal ca oamenii să vină aici." Problema se pune de acum încolo. Apogeul migraţiei păsărilor călătoare va fi atins la finele lui noiembrie - după cum a declarat ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur. Cum licitaţia pentru vaccin antigripal se va organiza de abia la începutul lui noiembrie înseamnă că primele doze de vaccin vor apărea în ţară - dacă vor apărea - prin luna decembrie, cel devreme. "Într-o situaţie de criză apărută, la care nimeni nu s-a gîndit şi nu s-a aşteptat, Institutul a pus, atît la dispoziţia Ministerului cît şi a populaţiei, acest vaccin." Cele 520 de doze de vaccin antigripal care au plecat înspre zonele de risc, aflate în carantină, au fost cumpărate de către Minister de la Institutul "Cantacuzino", cu 2,78 de euro doza. Ministrul Eugen Nicolăescu a declarat că, la licitaţia care va avea loc în noiembrie pentru achiziţionarea vaccinului antigripal (licitaţie la care Institutul nu mai poate participa pentru că deja nu mai are cu ce), "speră" să cumpere vaccinul cu 5 euro doza. Ce se întîmplă însă cu rezerva epidemică a ţării? Pe vremuri exista. Ministerul plătea Institutului pentru aprovizionarea ei. Acum, cînd nu mai este vorba de aşa ceva, nemaifiind comandată de nimeni, Institutul a produs o cantitate limitată de vaccin. "Dacă la nivelul ţării şi la nivelul autorităţilor statale nu se discută foarte clar situaţia Institutului şi a unei rezerve strategice care să fie subvenţionate de stat, o să fie foarte rău. În orice clipă pot apărea cazuri din acestea - cum au fost inundaţiile - cînd au apărut focare de pojar, rubeolă, cazuri de febră tifoidă, dizenterie, şi cînd, în disperare de cauză, s-a apelat la noi; Institutul a reuşit să trimită dozele necesare, în timp util, dar toate acestea sînt vaccinuri pe care o ţară trebuie să le aibă într-o rezervă epidemică sigură, în caz de necesitate." Doamna dr. Bălteanu îmi spune că, dacă rezerva nu ar fi existat în Institut, Ministerul trebuia să organizeze licitaţie cu producătorii străini, să asigure apoi transportul vaccinului etc., etc... operaţii care ar fi costat - "şi aici nu este vorba numai de bani; vorbim şi de timp, o întîrziere de cel puţin o lună. Ori în situaţii de criză, o lună poate fi fatală. Îşi permite oare statul să cumpere această rezervă din străinătate, în momente de criză?" Siguranţa vaccinurilor străine Despre vaccinul antigripal străin aflu că este identic, din punct de vedere al compoziţiei, cu cel românesc, de vreme ce OMS-ul trimite aceleaşi tulpini de vaccin antigripal tuturor producătorilor de vaccin din lume. Diferenţa este doar de preţ. Cel românesc este 19,50 de lei, iar cel mai ieftin vaccin străin porneşte de la 24 de lei. Aflu că, pe cînd vaccinurile şi serurile româneşti au fost testate în fiecare an şi s-au făcut studii asupra modului cum răspunde sistemul imun la respectivul vaccin, pentru cele străine, din 1996, nu au existat asemenea testări. Monica Bălteanu îmi spune că înainte de 1990 Ministerul plătea Institutului pentru asistenţa tehnică - "testarea populaţiei ca răspuns la produsele pe care le administram. Acum nu se mai alocă fonduri, iar Institutul ŤCantacuzino» îşi face aceste studii pe produsele lui, dar mai departe nu ştim". Redeschiderea ariei de producţie La ora actuală în lume şi în special în Europa, Organizaţia Mondială a Sănătăţii e preocupată de menţinerea producătorilor interni autohtoni. Atît Polonia, cît şi Rusia şi Bulgaria, după ce au desfiinţat ariile de producţie, văzînd ce înseamnă să nu ai producător intern, şi le-au reînfiinţat. Nu numai financiar, dar în caz de pandemii sau în momente de criză, fără producător intern se pune în pericol întreaga populaţie a ţării. Avînd în vedere că în toate ţările s-au primit deja dispoziţii de la OMS pentru alcătuirea unui stoc de antivirale şi de vaccin antigripal pentru grupele de risc, ce s-ar fi întîmplat oare în România dacă izbucnea într-adevăr o pandemie şi apăreau cazuri de îmbolnăvire şi la om cu virusul gripal modificat genetic, de unde s-ar fi cumpărat, pentru populaţia ţării, atîtea doze de vaccin? Acum pericolul s-a diminuat, dar nu a trecut; chiar dacă virusul şi zonele afectate sînt ţinute sub strictă supraveghere, nimeni nu poate garanta că, într-un interval mai scurt sau mai lung de timp, România nu se va mai confrunta cu o situaţie similară sau poate mai gravă. Dacă banii nu vin în timp util pentru înfiinţarea ariilor GMP şi continuarea producţiei, tot ce mai pot spera atît angajaţii Institutului, cît şi restul populaţiei, este o prelungire a amendamentului; în situaţia aceasta, am mai avea producător intern pînă la finele lui 2006, pentru că mai departe, odată cu integrarea în Uniune, posibilitatea "peticirii", de la un an la altul, ar dispărea; dacă nici atunci nu vor veni banii, aria de producţie va fi închisă, iar redeschiderea ei ar fi practic imposibilă. Pentru că ar costa enorm, mult mai mult decît investirea în menţinerea ei (ţările care şi-au redeschis aria de producţie, şi-au permis doar deschiderea parţială). Ar fi nevoie de o recertificare OMS, iar produsul - chit că este acelaşi, aceeaşi formulă, aceeaşi tehnologie - este considerat un produs nou, deci va trebui să treacă peste toate testările pe eşantioane de populaţie, studii clinice etc. etc. Chiar dacă, teoretic, s-ar putea redeschide secţia Institutului, practic România ar rămîne tributară producătorilor străini. Fără "Cantacuzino" Previziunile sumbre pe care doamna doctor Mihaela Ariciuc mi le-a făcut acum doi ani, în ceea ce priveşte sistarea ariei de producţie şi importul de vaccin străin, sînt încă valabile. Pot apărea reacţii adverse la vaccinul importat, posibilitatea ca acestea să nu fie imunogene, pericolul revenirii unor boli ţinute sub control de vaccinurile Institutului; de asemenea, dacă vaccinul BCG lichid (vaccinul antituberculos), folosit ca imunostimulent în cancerul de vezică urinară, nu se va mai face, pacienţii rămîn descoperiţi, pentru că acesta nu se poate importa avînd o valabilitate foarte scurtă. Despre produsele strategice, rezerva antiepidemică - mi se spunea la finele anului 2003 - că ar ajunge pentru încă doi ani. Doi ani au trecut; şi deja inundaţii, viruşi, o posibilă pandemie. Anul acesta, de bine, de rău, noroc cu amendamentul, ne-am mai descurcat... Institutul "Cantacuzino" a mai avut vaccin. Din 2006 însă, români, rămîneţi sănătoşi, pentru că Guvernul va veghea, în continuare, în tihnă.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.