- cine va scăpa mai repede de vize pentru UE -

În curînd, Republica Moldova va primi mult aşteptatul document al cărui scop final este eliminarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Anterior lider remarcabil printre ţările Parteneriatului Estic în relaţia cu Bruxelles-ul, inclusiv în materie de liberalizare a vizelor, Kievul a făcut rost de „foaia de parcurs“, la finele lui 2010.

Moldova „aproape“ de ţintă 

„Foaia de parcurs“ denumită oficial Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize RM-UE va fi înmînat de către comisarul european responsabil cu afacerile interne, inclusiv cu problematica vizelor – suedeza Cecilia Malmström. Planificată iniţial pentru data de 14 ianuarie 2011, din varii motive, posibil tehnice, data înmînării planului de acţiuni a fost transferată pentru 24-25 ianuarie, cînd comisarul european este aşteptat la Chişinău. 

„Extinderea libertăţii în domeniul vizelor şi a facilitării regimului de vize, cu respectarea anumitor condiţii evidenţiază libertatea circulaţiei ca una din valorile fundamentale ale UE“ – afirma, la începutul mandatului său, actualul comisar european pentru afaceri interne – Cecilia Malmström. 

Oficialul european se numără şi printre participanţii la conferinţa pan-europenă, cu care îşi începe activitatea în direcţia vestică diplomaţia moldovenească în anul 2011. Conferinţa, catalogată de oficialii de la Chişinău ca „de nivel înalt“, va avea ca temă „Contribuţia Partenerilor Estici la Programul de la Stockholm: Sinergii pentru îmbunătăţirea mobilităţii şi consolidarea securităţii“. 

Evenimentul prevede instituirea unei platforme de dialog între statele membre ale UE şi partenerii din Est, în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii, în vederea explorării oportunităţilor în cadrul Programului de la Stockholm şi al identificării acţiunilor comune de facilitare a mobilităţii. 

Importanţa acestui forum este marcată în plus şi de lansarea oficială concomitentă a procesului de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni, proces mediatizat activ la Chişinău, începînd cu 15 iunie 2010, cînd a fost deschis dialogul UE-Republica Moldova pe tema liberalizării vizelor. Totodată, acest subiect a ocupat un loc central în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2010. 

Totuşi, trezesc suspiciuni anumite inconsecvenţe legate de „planul de acţiuni“ promis Chişinăului. Subliniem pentru început decizia Consiliului European de a recomanda Comisiei Europene elaborarea planului de acţiuni privind regimul de vize, la 25 octombrie 2010, sărbătorită cu fast la Chişinău şi interpretată ca acordarea propriu-zisă a „foii de parcurs“, exclusiv Republicii Moldova şi guvernării de atunci. 

În altă ordine de idei, ridică semne de întrebare vidul de informaţie privitor la documentul în sine, care nu diferă cu nimic, după parametrii tehnici şi procedurali, de cei sugeraţi Ucrainei, folosită ca model pentru toate celelalte state din Parteneriatul Estic. Or, oficialii europeni au atras atenţia asupra conţinutului preliminar al „foii de parcurs“ adresate Moldovei, încă din 25 octombrie, cînd aceştia au folosit ca reper prevederile cuprinse în Concluziile reuniunii Miniştrilor de Externe ai statelor UE pe marginea Parteneriatului Estic. 

Punctele 8 şi 9 ale acestui document politic enumeră paşii pe care trebuie să-i întreprindă Ucraina pentru a se apropia de ziua anulării regimului de vize cu UE. Se aruncă lumină peste structura documentului, constituit din recomandările preliminare axate pe cadrul de politici, legislaţie şi planificare a activităţilor ca atare. Acestea sînt în continuare folosite ca bază pentru recomandări foarte speciale, la implementarea cărora se obţin rezultate concrete şi palpabile. Şi anume, de ultimul pas va depinde potenţiala liberalizare a regimului de vize. Totodată, partea europeană mai ţine cont de eficacitatea demonstrată de ţările partenere în realizarea Acordului privind facilitarea regimului de vize, semnat anterior (cu Republica Moldova în 2007, intrat în vigoare în ianuarie 2008). 

Alte particularităţi interesante rezultă din faptul că recomandările formulate pentru Ucraina, în octombrie 2010, s-au materializat într-un plan de acţiuni, pentru statul vecin, deja pe 22 noiembrie 2010. Dar acest moment a fost mai degrabă trecut cu vederea la Chişinău, care probabil premeditat îşi asumă o percepţie publică complet izolată de Ucraina, în domeniul liberalizării vizelor cu UE, consolidîndu-şi indirect statutul de „stat model“ în Parteneriatul Estic. Accelerarea şi neconcordanţele autorităţilor de la Chişinău denotă altă particularitate. Nu o singură dată, opinia publică din Moldova a fost indusă în eroare cu promisiuni repetate despre obţinerea „foii de parcurs“ încă în anul 2010. După care, s-a vehiculat că documentul va fi parafat pe 14 ianuarie 2011, pentru ca în final, contrar prognozelor anterioare, să aflăm că punctul culminant este preconizat pentru 24-25 ianurie 2011.

 Variaţia izbitoare de termene pe care le antamează greşit autorităţile, informarea lacunară cu privire la documentul în cauză, dar şi detaşarea intenţionată a Moldovei de procesele regionale similare, din care face parte, spre exemplu, Ucraina, caracterizează politica Chişinăului în această direcţie. Pe termen lung, acest lucru reprezintă un deserviciu, cel puţin din perspectiva pregătirii opiniei publice naţionale şi a îndepărtării deliberate a populaţiei Republicii Moldova de un proces extrem de complicat, care, în ciuda optimismului împărtăşit de oficialii locali, poate dura mai mult de doi sau trei ani.

Ucraina avansează timid 

Subestimată foarte mult în ultimul timp, Ucraina a reuşit să obţină prima Planul de acţiuni privind liberalizarea vizelor, încă din 2010. Vocile de la Chişinău prognozau că Moldova ar putea întrece statul vecin, deoarece a reuşit să instituie dialogul cu Bruxelles-ul în iunie 2010, spre deosebire de ritmul lent şi anevoios al acţiunilor ucrainene, iniţiate încă din 2008. 

Contrar reticenţei vizibile faţă de regimul de la Kiev, UE nu a dorit să amîne acordarea „foii de parcurs“, chiar dacă simpatiile faţă de Republica Moldova predomină în prezent în politica europeană de vecinătate. Pe data de 11 noiembrie 2010, comisarul european pentru extindere, ˇStefan Füle, a reiterat startul procesului de liberalizare a vizelor cu Ucraina. Astfel, acesta va consta în racordarea legislaţiei ucrainene la cea europeană, iar ulterior în aplicarea ei în practică. 

Prin urmare, deşi Fule descrie dialogul drept „intens“, Ucraina avansează destul de sfios, în timp ce Moldova este abia la început. 

Indiferent de viziunile Chişinăului asupra concurenţei pentru atragerea simpatiilor europene şi depăşirea celorlalte state din Parteneriatul Estic în viteza spre UE, agenda internă trebuie să acopere şi experienţa statelor vecine în acest domeniu. Numai din evaluarea comparativă şi identificarea provocărilor comune pot fi optimizate şi eficientizate activităţile realizate pe plan naţional.  

Denis Cenuşă este politolog, redactor-şef/coordonator al portalului www.europa.md.

Foto: M. Chivu