Pe ţărmuri necunoscute – SUA şi serviciile de informaţii

David Rothkopf
Publicat în Dilema Veche nr. 598 din 30 iulie - 5 august 2015
Pe ţărmuri necunoscute – SUA şi serviciile de informaţii jpeg

Comunitatea de

americană înfloreşte încă din 1700. Dar astăzi are mare nevoie de o revizuire. 

Preşedintele Statelor Unite, frustrat de costurile implicării în Orientul Mijlociu, devenite de mulţi ani o povară imensă pentru America, a ordonat serviciilor sale de informaţii să intre în acţiune. Opţiunea a fost schimbarea regimului. Agenţii şi-au asumat iniţiativa, recrutînd în secret o armată care să îl înlăture pe liderul ofensator. Preşedinte era Thomas Jefferson. Şi se întîmpla în 1805. Încă din primele momente ale existenţei lor, Statele Unite, asemeni naţiunilor europene, au fost obligate de piraţii berberi să plătească tribut pentru a evita confiscarea şi hărţuirea vaselor americane. Jefferson sperase să coaguleze o coaliţie internaţională pentru înlăturarea Paşei din Tripoli, dar din cauza ezitării europene a acţionat unilateral. Rezultatul a fost ceea ce CIA descrie acum pe site-ul său ca fiind „prima încercare clandestină a Statelor Unite de a răsturna un guvern străin“. 

Iniţial, efortul Statelor Unite părea un succes; se încheiase un tratat, imediat ce devenise clar că americanii voiau înlocuirea Paşei cu fratele său. Şi totuşi, conflictele din regiune au continuat pentru încă un deceniu. Multe elemente din această poveste au un aer familiar. SUA nu par să fi evoluat prea mult pe parcursul celor două secole care au trecut de atunci. Ţara este încă o dată implicată în interminabile conflicte în Orientul Mijlociu. Şi încă o dată în centrul acţiunii se află serviciile de informaţii americane. 

În primul an de existenţă a naţiunii, preşedintele George Washington s-a străduit să finanţeze serviciile secrete percepute a fi esenţiale pentru securitatea SUA. Alocările pentru acele activităţi de spionaj consumau aproape 10% din bugetul SUA, o sumă foarte mare, ajungînd pînă la un milion de dolari. În 2014, bugetul raportat pentru culegerea de informaţii a fost de aproape 68 de miliarde de dolari, sub vîrful atins în 2010, de 80 de miliarde de dolari. 

În ciuda rădăcinilor vechi şi a resurselor pompate, comunitatea serviciilor de informaţii se află într-un moment de cotitură. A fost afectată de criticile aduse pentru rolul jucat în programele de tortură şi în alte abuzuri, de un şir lung de eşecuri de

foarte costisitoare, precum şi de şocul generat de supraextinderea activităţilor de supraveghere desfăşurate de Agenţia Naţională de Securitate (NSA). A trecut prin cîteva restructurări majore, inclusiv cea de după 9/11, cînd a fost creat

(ODNI) şi a avut loc reorganizarea CIA, coordonată de directorul John Brennan. Formarea ODNI, gîndită iniţial în scopul consolidării coordonării dintre agenţiile de spionaj, a exacerbat tensiunile deja existente. Rivalităţile dintre operatorii serviciilor de informaţii ale armatei şi cei ai CIA legate de ale cui echipe trebuie să se afle în prim-planul combaterii terorismului global au agravat şi mai mult tensiunile interne. Mai mult, eşecul decidenţilor în a utiliza eficient informaţiile secrete sau de a înţelege limitele lor inerente a condus la adîncirea acestor probleme.

Toată această harababură are loc într-un moment în care consecinţele profund transformatoare ale progreselor specifice erei informaţiei ridică întrebări serioase cu privire la viitorul activităţilor de

. Aceste întrebări se extind şi la rolul jucat de comunitatea serviciilor de informaţii în aparatul de securitate naţională, la mijloacele prin care se ating obiectivele specifice şi limitele pe care serviciile de informaţii trebuie să le respecte într-o societate liberă. Schimbările au fost atît de rapide încît reflecţia despre cea mai potrivită modalitate de a răspunde problemelor generate a devenit secundară în raport cu preocupările operaţionale care au dat peste cap comunitatea de

în ultimii 15 ani. 

Şi totuşi, vorbim de o urgenţă încă şi mai mare de a regîndi cum, de ce, cînd, unde şi prin ce mijloace este colectată, analizată şi utilizată informaţia. Ne aflăm încă în primele zile ale revoluţiei informaţiei. Ritmul inovaţiilor se va accelera, iar consecinţele vor evolua de la progrese graduale în productivitate şi conectivitate pînă la schimbări fundamentale în natura societăţii, a puterii, a războiului şi a păcii.

Pînă în 2020, se estimează că 50 de miliarde de dispozitive vor fi conectate la Internet – majoritatea lor fiind microprocesoare integrate care vor furniza

-uri în timp real despre orice aspect al vieţii de pe Pămînt. Orice fiinţă umană, organizaţie şi guvern de pe Pămînt se vor afla, pentru prima dată în istorie, conectate într-un sistem făcut de mîna omului. Şi fiecare dintre acele miliarde de microprocesoare şi fiecare conexiune la Internet este în mod potenţial un punct de intrare pentru supraveghere şi spionaj. Mai mult, graţie dronelor şi nanodispozitivelor care pot fi ascunse sau integrate cu milioanele pe ţinte, umanitatea se află în zorii unei ere a supravegherii permanente.  (Ca să nu vorbim şi de impactul inteligenţei artificiale asupra modului în care oamenii vor coordona şi analiza ceea ce se colectează.)

Dacă nu se fixează limite, de preferat prin intermediul tratatelor internaţionale despre regulile jocului – atît în sfera supravegherii, cît şi a conflictului cibernetic –, umanitatea riscă să intre într-un timp în care fanteziile distopice de tip Big Brother pălesc prin comparaţie. Esenţială în acest proces al fixării de limite rămîne dezbaterea publică despre pilonii filozofici ai sistemului: ce înseamnă intimitatea, cine este proprietarul datelor produse de fiecare senzor, cum ar trebui partajate drepturile indivizilor, corporaţiilor şi ale statelor. Mai mult, agenţiile de intelligence vor trebui reorganizate pentru a face faţă noilor realităţi şi, odată cu acestea, regîndit întreg sistemul de securitate naţională. Internetul devine tot mai mult terenul pe care vor fi purtate, cîştigate sau pierdute viitoarele bătălii; războinicii informaţionali, mulţi dintre ei provenind chiar din comunităţile de intelligence , vor fi principalii combatanţi. 

Este esenţial să reconsiderăm vederile asupra a ceea ce reprezintă informaţia clasificată. Publicului îi este accesibilă informaţie care cu greu ar putea fi colectată clandestin. Informaţia

este mai uşor de verificat, mai uşor de răspîndit, mai utilă decidenţilor şi esenţială parteneriatului public-privat necesar noului mediu de securitate. Estimările venite din partea consumatorilor de informaţii din sistem sugerează că cea mai mare parte din ceea ce este disponibil prin intermediul canalelor clasificate este accesibil şi poate fi colectat şi prin intermediul surselor deschise. Anularea clasificării va scuti miliarde de dolari. 

Cele mai moderne sisteme de informaţii sînt orientate spre consumatorul de informaţie. Dimpotrivă, aparatul de

este în mod pervers orientat către nevoile şi preocupările producătorilor de informaţie. Este centralizat, cînd majoritatea sistemelor sînt distribuite, şi este foarte greu de căutat în el cînd majoritatea sistemelor se concentrează pe simplificarea căutării. Această tendinţă are sens în cîteva cazuri, deşi foarte puţine, în care trebuie protejate sursele şi metodele. Însă pe ansamblu aparatul ar trebui reformat pentru a întări capacitatea oficialilor de a lua decizii informate utilizînd un mix de date deschise şi închise. 

A-i aduce pe analişti mai aproape de consumatori are sens. SUA ar trebui să-şi restaureze mecanismele atrofiate de

, precum

prin degrevarea lor de povara de a redacta memo-uri pentru Consiliul de Securitate Naţională. Cel mai important şi mai eluziv obiectiv al sistemelor de informaţii performante nu este acela de a oferi răspunsurile potrivite, ci de a pune întrebările potrivite. Dar asta presupune procese speciale, independenţă şi libertate creativă – o cultură tot mai greu de menţinut într-un sistem politizat şi hrănit de jurnalele de ştiri. 

În cele din urmă, este timpul să recunoaştem că reorganizarea – anume, formarea ODNI, care a avut loc în urma atacurilor teroriste din 9/11 – a fost un dezastru. Aceasta a fost, de fapt, doar ultima dintr-o serie de eforturi nesatisfăcătoare, care a început prin crearea Biroului Serviciilor Strategice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi care apoi a inclus formarea CIA. Toate au fost menite să adune laolaltă numărul tot mai mare de agenţii de spionaj din SUA (ajunse în prezent la 17). Dar în fiecare caz, rezultatul nu a fost mai multă coordonare, ci noi straturi birocratice şi un proces de comunicare dezarticulat.

Comunitatea de

are nevoie de mai puţine agenţii, mai puţini şefi, mai puţină redundanţă, costuri mai mici şi mai multă orientare spre misiunile potrivite. Toate forţele din epoca informaţiei – explozia de noi surse şi mijloace de a colecta informaţia – vor genera noi tentaţii în direcţia opusă. Iar dacă America le acceptă este foarte probabil să vedem rezultate care vor amplifica eşecurile din deceniile recente, eşuînd în acelaşi timp să construiască pe tradiţia rolului vital pe care l-au avut serviciile de informaţii americane încă din primele zile ale naţiunii. 

FP

preluare din

traducere şi adaptare de Octavian MANEA 

p 23 jpg
Istoria unei relații complicate: eu și limba franceză
„Fiule, la limba asta teutonică și imposibilă te descurci singur!“.
Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.