Şi nu mică mi-a fost mirarea, mai alaltăieri, cînd am văzut nu una, nu două, ci cel puţin patru pîlcuri de nuntaşi care, cu mireasa & ginerică în frunte, s-au adunat sub statuia lui Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului, pentru poza rituală. Dacă auzul nu mi-a jucat feste, unii gavareau pa ruski.
Adrian CIOROIANU | Poveşti suprapuse
Pe cine iubesc (în văzul lumii!) miresele din Chişinău?
Pentru a citi integral articolul,
sau
PUBLICITATE
Corina Şuteu a creat Asociaţia Culturală Ecumest şi un teatru de proiecte, a fost cîţiva ani directoare la UNITER, a fost directoarea ICR New York pînă anul trecut, cînd a demisionat în semn de protest faţă de noua conducere a ICR. Oamenii avizaţi spun că e cel mai bun manager cultural pe care îl avem.
citiţi
Sătul, se pare, de jumătăţile de măsură, simţind „punctul nevralgic“ al societăţii româneşti, mergînd spre miezul problemei, un deputat PSD a propus un proiect de lege prin care România să treacă definitiv la ora de vară. Scopul declarat al iniţiativei este acela de a „utiliza total întreaga zi“. (S. G.)
Institutul Cultural Român a scos, din nou, posturi la concurs. Printre cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească doritorii se numără şi „cunoaşterea a minimum două limbi de circulaţie universală“. Klingoniana se pune? (L. V.)
citiţi 
Căutare
Lecturi intersectate
Peisaj postapocaliptic cu presă şi proşti
Am citit ultimul raport anual al ActiveWatch despre libertatea presei în România, cu obişnuitul scrîşnet de dinţi: recensămîntul abuzurilor rămîne, în mare, constant, de la an la an, tematica se schimbă. În plus, îmi dau seama că, treptat, domeniul rămîne fără obiectul muncii: nu prea mai avem presă.
citiţiD'ale bucuriilor vieţii
Oare care este pluralul de la verde? Un plural mai mare, în care să încapă toate nuanţele primăverii. Mă rodea această întrebare, întins într-un şezlong şi privind la Munţii Carpaţi. Îmi propusesem în fiecare an, dar de data aceasta am reuşit: am prins primăvara!
citiţiDespre cum am stat cu picioarele pe Zid
În jurul meu, nu întîlnisem mulţi oameni cărora să le placă Berlinul – aceasta înainte de a-l vedea eu însumi. Este un oraş de care – în măsura în care istoria secolului XX îţi spune ceva – te aproprii mai curnd cu o temătoare curiozitate, şi nu cu excitaţia la care te predispun, de exemplu, locuri precum Parisul, precum Londra sau precum colinele scorojite de soare ale Toscanei.
citiţiSocietate
Scrisori, misive, mesaje
În 1926, scriitorul american Sherwood Anderson îi scria această scrisoare fiului său. Se scria mult şi altfel pe atunci. Bilete, vederi, misive, lungi scrisori, corespondenţe celebre întinse pe zeci de ani – toate cu răgazul scurt sau lung pe care ţi-l ofereau serviciile poştale.
citiţiÎn căutarea întîlnirilor pierdute
Cartea Emaus, scrisă de Alessandro Baricco, spune povestea a patru adolescenţi, aflaţi la primii lor paşi spre lumea adultă. Titlul cărţii evocă binecunoscuta întîmplare povestită în Evanghelia lui Luca, în care doi apostoli se întîlnesc cu Iisus Cel Înviat, fără să-l recunoască.
citiţiLa biserică
Copil ceauşist fiind, primele mele contacte cu biserica au fost mai curînd afective şi... poetice, decît substanţiale. Tatăl meu, deşi provenea dintr-o familie de preoţi, era ateu. La fel şi bunicul meu, băiat de preot el însuşi (cel puţin, ei aşa credeau şi se declarau, deşi faptele îi contraziceau de multe ori...).
citiţiPrima pagină în format PDF
Conectaţi-vă
Popular content
pentru horia, andrei velea, victor
adăugat de adriancioroianu la data de 28 Mai 2010 04:05:17
mulţam, stimabililor, pentru mesaje!
* horia - să nu fim răi, nu e vina lui Ştefan că s-a tot plimbat atît. Şi nici de valiză nu duce lipsa - dacă tot ar fi să i-o pună cineva, s-ar putea să nu fie una diplomatică, ci una cu ceas care ticăie. Să sperăm că nu va fi cazul.
* andrei velea - da, se vede că ştii problema de la rădăcina ei (ai legături nemijlocite). Problema nu e una numai lingvistică. Peste asta s-ar trece. Cred că problematic e faptul că fiecare limbă are un "imperialism" al ei (şi cu atît mai mult limbile fostelor imperii). La aceasta merită să medităm - noi, ca fost neimperiu.
* victor - se vede treaba că eşti din perimetrul despre care vorbim. Ai dreptate, bănuiesc. Să vedem ce va urma (nimeni nu ştie). Oricum, confruntarea (paşnică) a limbilor vorbite e valul de suprafaţă al unor fierberi adînci, care pot să se absoarbă cu timpul sau, dimpotrivă, să iasă de sub capac. Let.s hope for the first one!
ne mai citim,
best,
adrian c.
"gavarite pa celaveceschii eazîc"
adăugat de amadeus17 la data de 24 Mai 2010 09:05:41
Nu de putine ori mi sa aruncat in fata cu aceasta expresie"vorbiti in limba omeneasca" intrebind persoane de pe strada sau chiar la magazin, care intimplator, era vorbitor de limba rusa.E stiut faptul ca marea majoritate a populatiei rusofone este mai mult concentrata la orase. Spre exemplu e foarte dificil sa te angajezi la un anumit serviciu (in economie,administratie publica ...) in oras daca nu stii l. rusa fiind chiar ca o conditie pentru a te angaja. Referitor la gagauzia , DA sunt localitati unde se vorbeste numai in rusa si gagauza, demulte ori aflindu-ma prin aceasta regiune , am impresia ca nu sunt in RM, limba romana fiind pentru ei ceva strain, situatia in aceasta regiune dupa parerea mea este foarte grava la capitolul l. romana.
De ce e ciudata limba vorbita la Chisinau
adăugat de Andrei Velea la data de 21 Mai 2010 05:05:39
Interesanta poveste. Sotia mea este din Chisinau si frecvente des acele meleaguri.
In administratia publica, cat si in locurile "de bun gust", se vorbeste in special limba rusa. Multe restaurante, in special cele "cu pretentii", au meniu doar in limba rusa.
Multi imbratiseaza limba rusa dintr-o educatie precara in ceea ce priveste limba romana, spre exemplu. Au, de multe ori, un fel de "rusine" sau "sfiala" in directia asta. Altii au ramas cu reflexul "rusa - limba oficiala".
In satul de bastina al sotiei sunt admirat pentru faptul ca vorbesc "curat romaneste". Moldovenii de rand simt de multe ori ca "moldoveneasca" este o aberatie si ca ei sunt vorbitori de "limba romana".
Totusi, din punct de vedere lingvistic, limba romana e ramasa undeva in urma la Chisinau, vocabularul e precar si e articulat, de multe ori, pe structura gramaticala ruseasca.
Rusimele invadeaza limba moldoveanului, pentru ca de multe ori nu stie echivalentul romanesc! Insa, recunosc, e fericit sa-l afle!
Ca observatie geografica: cu cate te duci spre nord, cu atat romana e mai vorbita. La 30 km sub Chisinau, in zona de sud - Gagauzia, nu se vorbeste decat rusa!
Cred ca in ceea ce priveste republica Moldova se va continua destul de multa vreme cu acest amestec ciudat de romana si rusa (ciudat si ca vocabular, cat si ca, insist, structura gramaticala!).
"gavarite pa celaveceschii eazîc"
adăugat de amadeus17 la data de 24 Mai 2010 09:05:20
Nu de putine ori mi sa aruncat in fata cu aceasta expresie"vorbiti in limba omeneasca" intrebind persoane de pe strada sau chiar la magazin, care intimplator, era vorbitor de limba rusa.E stiut faptul ca marea majoritate a populatiei rusofone este mai mult concentrata la orase. Spre exemplu e foarte dificil sa te angajezi la un anumit serviciu (in economie,administratie publica ...) in oras daca nu stii l. rusa fiind chiar ca o conditie pentru a te angaja. Referitor la gagauzia , DA sunt localitati unde se vorbeste numai in rusa si gagauza, demulte ori aflindu-ma prin aceasta regiune , am impresia ca nu sunt in RM, limba romana fiind pentru ei ceva strain, situatia in aceasta regiune dupa parerea mea este foarte grava la capitolul l. romana.
Adăugaţi comentariu
Pentru a putea adăuga un comentariu trebuie să vă conectaţi. Dacă nu aveţi înca un cont, îl puteţi crea acum. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.
CONECTARE CREAŢI-VĂ CONT