Mulţumim, din inimă, partidelor!

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Tragedia din Club Colectiv și momentul istoric jpeg

În timp ce naţiunea asistă, mîncînd floricele, la palpitantul serial de arestări, s-a publicat şi

pentru anul 2014. O imagine: gradul de interes al populaţiei asupra culturii naţionale şi străine – 43% oarecum interesat, 23% puţin interesat, 11% deloc interesat, 23% foarte interesat. Pe „oarecum interesat“ unii îl pot citi cu disperare, considerînd că nu mai e nimic de făcut pe aici, nici dacă se deschid filiale ale Bibliotecii din Alexandria în fiecare cartier. Alţii, mai optimişti, pot spune că e o cifră încurajatoare, că românul, atunci cînd spune „oarecum“, face asta ca să nu cadă cumva în vreo extremă. Ca-n celebra situaţie din banc: întrebare – „Aveţi bideu?“ Răspuns – „Mmm… Aşa şi-aşa…“ 

Cititul în 2014 a arătat cam în felul următor: 39% – deloc, 14% – o dată, de două ori pe an, 16% – o dată, de două ori pe lună, 13% o dată, de două ori pe săptămînă, 18% – zilnic. Prin urmare, 69% din români citesc o dată pe lună, pe an sau deloc. La „tipuri de activităţi asociate cu statutul de artist“, 45% au considerat că

înseamnă „activităţi muzicale (interpretare, compoziţie)“. Mai precis, 45% – interpretare, 27% – compoziţie. Cît despre mersul la teatru, în 2014, e cît se poate de clar: 63% n-au mers deloc. 

Aşa cum au dat cu ajutoare sociale în populaţie, de-a lungul anilor, partidele (toate!) au dat şi cu „cultură“ în popor, cît au putut. După cum ajutorul social – evident, în anumite cazuri – a devenit un soi de pupic pe frunte, din partea politicianismului de doi bani, pentru voturi, „cultura“ s-a transformat într-un bulgăre de zahăr, impregnat bine cu alcool, pe care-l sugem prin batistă, ca să dormim mult şi liniştit. Asta ca să nu ne mirăm de ce-o fi poporul, zilnic, mahmur. La ajutorul social cu criterii difuze – cu legislaţie schimbată de zeci de ori, cu pîrghii pierdute în hăţişuri impenetrabile – s-a tot plusat, de la o putere la alta. Mai nimic nu vine să preseze asistatul social, să-l determine să iasă din starea de asistat şi să se integreze în piaţa muncii. Asta îl face să se simtă „supus“ al Puterii şi să aibă o singură meserie clară – aceea de a vota cu cine „i-a dat“. 

Exact aşa e şi cu cultura. La nivel local, domnii primari – evident, unii dintre ei – n-au mai prididit, ani la rînd, cu festivalurile şi zilele oraşelor, „moca“, pentru ca cetăţeanul, noi toţi, „să ne simtem bine“ şi să uităm de necazuri. Să-i mulţumim lu’ dom’ primar că ni i-a adus pe BoneyM, pe Smokey şi pe Toto Cutugno! Banii care au intrat, în timp, în „programele“ astea „culturale“, dacă ar fi adunaţi, ar da nişte cifre instantaneu producătoare de fiori şi de fluvii de lacrimi. În norii fumului de la grătarele cu mici, printre beri la plastic, cu muzicile urlînd ca din gură de şarpe, ideea de cultură capătă un chip extrem de prietenos. Devine un soi de partener la veselie, un „pretenar“ căruia poţi să-i pui berea-n cap, dacă ai chef, ba chiar să-i tragi şi-un şut în cur, dacă ai senzaţia că se uită nu ştiu cum la tine. 

Iar în chestia culturii comunitare e şi mai distractiv. Simulînd măiastru democraţia, domnu’ primar s-a dus în cartier şi i-a adunat pe oameni. I-a întrebat ce le trebuie. Normal, nu? Aşa e în democraţie. E alesul cetăţenilor. Unii au zis că una, alţii că alta, iar, din harababura aia, unul mai vocal a zis că „trebe“ nişte garduri la spaţiile alea verzi. Gata, frăţie! S-a pornit un iureş de garduri, cum nu s-a mai văzut. Totul e împrejmuit, într-o săptămînă, cu garduri noi. E mişto dom’ primar? E, frate! Îl ascultă pe cetăţean. Nu pierdem vremea cu programe şi cu politici. Am dat o raită-n cartier, l-am întrebat pe nea Cutare cît e ceasu’, se cheamă că am făcut politici publice. Săptămîna viitoare îi fac uriaşa favoare să-i asfaltez aleea, p-ormă i-l aduc pe Fuego, în parcarea uneia dintre bisericile „la care“ sînt ctitor în cartier, şi l-am anesteziat total pe nea Cutare. Nici nu mai ştie cum îl cheamă. Ştie, însă, că dom’ primar e băiat bun. „E pentru oameni. Şi se ocupă.“  Cultura e, mereu, violată la definiţie. Să nu cumva să ai senzaţia că e ceva limpede, clar, perceptibil. Să nu cumva să întrezăreşti vreo rază de lumină în cuvîntul ăsta opac. Las-o aşa!

Cultura e ce-ţi spunem noi. Ce-ţi dăm noi să mesteci, după ce-ai supt din zahărul băgat în batistă. N-are rost să-ţi baţi creierii cu tîmpenii. Facem un festival de folclor, peste o lună-l avem p-ăla al berii, dup-aia vin Zilele Oraşului, Paştele, Crăciunul, Revelionul, la toate ai focuri de artificii, îţi dăm cultură, vere, de n-o poţi duce! Îţi dăm ceva frumos, deosebit. 

Asta trebuie să te facă să vezi mai limpede în jur. Ia uită-te la vechiturile astea de case. Nişte mizerii. Nişte ruşini. Vin unii de pe-afară şi ce zic de noi? Zic că e normal. Că arată locurile de p-aici ca ăia care se duc prin alte ţări şi fac poporu’ de ruşine. Ia să dăm noi jos mizeriile astea vechi şi să facem ceva frumos, ceva select, ceva deosebit. Şi să vină jandarmii, dacă mai apar ăia cu patrimoniu’! Să vorbească la scara lor. Să-şi facă patrimoniu la ei pe stradă. Aici, e la noi. Mizeriile astea tre’ să dispară, s-avem şi noi un mall mai aproape, să nu mai dăm banii pe taxi, pînă la mama dracu’. 

Altminteri, sîntem un popor educat. Am inventat caloriferul, stiloul, avionul cu reacţie, şi Coloana Infinitului. Şi-am inventat şi arestaţii supersimpatici, care n-au timp de citit, pentru că scriu multe cărţi la închisoare. Aşa cum am inventat şi primarii cei mai împătimiţi de cultură. După dinozaurii pitici, ei sînt marile transformări ale acestui spaţiu. Am inventat şi intelectualii resemnaţi. Figurile gînditoare, care spun că e plin de proşti şi nu mai e nimic de făcut. Ce să mai faci cînd ai inventat totul?  

Garantat 100%

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.