Turner văzut de Mike Leigh

Publicat în Dilema Veche nr. 562 din 20-26 noiembrie 2014
Turner văzut de Mike Leigh jpeg

● Mr. Turner (Marea Britanie, 2014), de Mike Leigh.  

Sub forma unui portret cinematografic al unui maestru al picturii – romanticul britanic J.M.W. Turner (1775-1851), jucat de Timothy Spall (care a fost premiat la Cannes pentru acest rol) –, regizorul-scenarist Mike Leigh, el însuşi un maestru al artei sale (şi un compatriot al lui Turner), a dat o capodoperă: Mr. Turner (proiectat la Les films de Cannes à Bucarest). După cum s-a remarcat încă de pe vremea cînd Turner trăia, înfăţişarea şi manierele lui nu erau tocmai de natură să îmbie lumea către el; în film, el are mult dintr-o sălbăticiune (Spall a devenit cunoscut unui public larg pentru rolul omului-şobolan din Harry Potter-uri) – printre altele, mormăie mai mult decît vorbeşte. Nu e ursuz tot timpul – aflat în vizită la un mecena, se alătură cu o voce nemuzicală, dar plină de emoţie, pianului la care o doamnă cîntă lamentaţia lui Dido din opera lui Purcell, iar mai tîrziu, aflat într-o pensiune din oraşul maritim Margate, unde obişnuieşte să tragă incognito cu intenţia de a picta, începe brusc s-o complimenteze elocvent pe proprietăreasa văduvă, în timp ce bărci cu pînze alunecă dincolo de fereastră, în soarele dimineţii; dar asemenea elanuri şi le canalizează de obicei către pictură. Nu că în discutarea acesteia ar tinde către grandilocvenţă. Cel care tinde într-acolo e marele critic (şi promotor al artei lui Turner) John Ruskin, redus în acest film (cu o uşoară meschinărie pe care, din fericire, filmul are cu ce calităţi s-o compenseze) la caricatura-clişeu a criticului preţios, care, în febra hermeneuticii, pierde contactul sensibil cu latura brut-documentară a unui faimos tablou turnerian, reprezentînd sclavi aruncaţi peste bordul unei corăbii. La antipodul scliviselii lui Ruskin, Turner ne e înfăţişat cutremurîndu-se spontan, ca de ruşine pentru întreaga specie, la cuvintele unui fost marinar bîntuit de trecutul său în comerţul cu sclavi. Leigh face portretul unui Turner care, deşi interesat pînă la sfîrşitul vieţii de ştiinţe şi de invenţii tehnologice (inclusiv cea a dagherotipiei, ameninţătoare pentru breasla lui), nu e înclinat să intelectualizeze. Unul dintre puţinii oameni în compania cărora pare să se simtă în largul lui e propriul lui tată, bărbier de meserie, iar parte din plăcerea pe care o află în pictură ţine de componenta ei de muncă fizică – murdărirea mîinilor, folosirea de materii precum scuipatul şi gălbenuşul de ou. (La bătrîneţe ajunge să fie ridiculizat atît pentru asta, cît şi pentru peisajele lui care ameninţă să se dizolve în lumină şi culoare, frizînd arta abstractă: lucruri care, privite de azi, apar remarcabil de moderne.)  

O persoană în compania căreia nu se simte deloc în largul lui e femeia (Ruth Sheen) care, fără să-i fi fost soţie, i-a făcut două fiice, ambele deja destul de mari (de la una are şi nepoţi) în momentul (de pe la mijlocul anilor 1830) cînd începe acţiunea filmului. Atunci cînd le primeşte în vizită, Turner reuşeşte să-şi păstreze politeţea, dar e clar că le-ar dori dispărute din viaţa lui. Filmul, care e foarte eliptic – o serie de episoade din ultimii 25 de ani de viaţă ai lui Turner, viniete între care e adesea greu de spus cît timp a trecut – lasă practic neschiţat trecutul pe care protagonistul îl repudiază astfel; e rolul mormăielilor şi al grimaselor lui Spall să sugereze că acest trecut e pentru el un bagaj împovărător şi o sursă de ruşine. Tot o sursă de ruşine e pentru el şi faptul că, în prima parte a perioadei pe care o acoperă filmul, se serveşte sexual cu regularitate de femeia între două vîrste (Dorothy Atkinson), suferindă de psoriazis, care trăieşte în casa lui ca menajeră. Contaminate de neîmpăcarea lui Turner cu propria animalitate şi de intuiţia acestui duşman al sclaviei că-şi exploatează menajera, actele lor sexuale sînt, din ce vedem, scurte şi lipsite de orice tandreţe sau veselie, ceea ce n-o împiedică pe menajeră să şi le dorească, ele constituind singura formă de atenţie de care are parte de la stăpînul ei sau de la oricine altcineva, într-o viaţă altminteri redusă la roboteală şi invizibilitate. Toate astea reies din jocul aproape nonverbal al celor doi actori, scenariul lui Leigh neexplicitînd nimic. Atunci cînd în viaţa lui Turner apare văduva proprietăreasă de pensiune (Marion Bailey), el îşi foloseşte privilegiul de bărbat şi de stăpîn, punînd capăt acuplărilor cu menajera, fără explicaţii – nu şi fără un neevacuabil rest de stînjeneală – şi încercînd să o împingă undeva în dosul minţii, în timp ce psoriazisul ei se agravează şi spatele i se cocoşează. Acest egoism brutal e pus, fără comentarii auctoriale suplimentare, alături de căldura şi veselia lui din relaţia cu văduva, care îl relaxează şi căreia i se deschide. Filmul nu-şi invită publicul să cîntărească ce e mai greu – întunericul crud în care Turner o lasă pe menajeră sau lumina pe care o aduce în casa văduvei. Pictorul e văzut ca o creatură părtaşă în mod inextricabil la strîmbătatea lumii din care face parte, totodată tînjind după transcendenţă – după o lumină ca aceea din unele tablouri ale sale, de o intensitate aptă să dizolve toate contradicţiile dintre cum se trăieşte şi cum ar trebui să se trăiască. În acelaşi timp, Leigh nu e un regizor care să se complacă în vreo mistică a Artei & Artiştilor – o arată atît insistenţa lui pe materialitatea actului de a picta, cît şi ochiul de caricaturist cu care-i portretizează pe critici, pe pictori, pe protectorii acestora etc. Şi nu numai pe ei: de la mormăielile lui Turner pînă la tonul monoton-ultragiat al mamei copiilor lui, filmul abundă în îngroşări comice, inclusiv la momente cu a căror gravitate generală intră în disonanţă, complicînd reacţiile spectatorilor. În acelaşi timp, personaje precum al menajerei (cel mai emoţionant din film) sau al văduvei sînt portretizate cu mare delicateţe. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.