Oamenii documentarului – interviu cu Daniela APOSTOL, directorul Docuart Fest

Publicat în Dilema Veche nr. 709 din 21-27 septembrie 2017
Oamenii documentarului – interviu cu Daniela APOSTOL, directorul Docuart Fest jpeg

De ce un festival de film documentar 100% românesc? Avem destule producții care să susțină existența unui astfel de festival?

Avem! Sînt suficiente documentare românești pentru fiecare ediție de festival. Numărul lor în creștere de la o ediție la alta ne-a determinat să ajungem la șase zile de documentar românesc. În acest an, în secțiunea competițională au fost înscrise peste 100 de documentare din care comisia de preselecție a ales 31. Acestora li se adaugă filmele din secțiunea necompetițională și, astfel, în cea de-a șasea ediție Docuart Fest vom proiecta peste 50 de documentare autohtone.

De ce un festival de film documentar 100% românesc? Este simplu, pentru că avem nevoie de el. Avem nevoie să cunoaștem atît documentarul contemporan, cît și documentarul de arhivă. E necesar pe piața culturală – și foarte mulți spun asta – un spațiu în care să se reunească regizorii tineri cu cei consacrați, să-și privească reciproc operele, să simtă reacția publicului, implicarea lui. Docuart Fest asta face, dă naștere acestui context. Îmi place să cred că Docuart a dat un semnal către organizatorii de festivaluri. Documentarul românesc începe să fie prezent în număr din ce în ce mai mare în cadrul festivalurilor de la noi.

Documentarul transpune realități care altfel ne pot fi inaccesibile, educă și informează, iar pe lîngă o lecție pentru minte, reprezintă și una pentru suflet, fiindcă eu cred în puterea unor documentare de a modela inteligența emoțională. Are darul de a ne înfățișa lumea. După ce te uiți la un documentar, poți simți că tocmai ai cunoscut persoana X sau ai trecut prin situaţia Y. Că ai trăit-o pe propria piele și că ai învățat ceva din asta. Cred că sînt documentare și documentare pentru oameni și oameni.

Avem un public pentru filmul documentar? Care este el?

În 2010 am început să le vorbim prietenilor despre proiectul Docuart. Erau uimiți de nișa pe care am ales-o. Pentru ei documentarul românesc era aproape inexistent. Erau chiar îngrijorați și ne spuneau că dacă nu-l vom face festival internațional va muri în fașă, nu va veni nimeni la proiecții. Nu a fost deloc așa. Acum, la șapte ani distanță, încă ne mai întreabă oamenii despre acest public de documentar, iar eu le spun că el a existat dintotdeauna, doar că nimeni nu s-a gîndit la el. La prima ediție a Docuart Fest – care a avut loc la Clubul Țăranului –, oamenii stăteau în picioare, iar chelnerii nu mai serveau. Erau captați de ce vedeau pe ecran. La final, majoritatea întrebau cînd mai facem proiecții. A fost o ediție în care am testat reacția publicului, după asta ne-am apucat serios de treabă.

Orice proiect cultural realizat cu onestitate și respect pentru consumator are succes. Publicul simte și pleacă fericit din sală atunci cînd participă la un eveniment făcut din pasiune, ăsta este un lucru care se transmite. Publicul nostru crește odată cu noi și încă sînt mulți participanți pe care îi știm de la prima ediție. Ce poate fi mai îmbucurător decît aceste revederi? Încă un motiv pentru care ne place documentarul: ne aduce aproape acești oameni deștepți, informați, curioși, deschiși la nou pe care îi întîlnim la toate evenimentele. Este o mare provocare și pentru noi. Trebuie să mergem cel puțin în tandem cu ei. Vreau să cred că în București, și nu doar aici, am ajutat la cultivarea consumului acestui gen cinematografic.

Ce aduce ediția a șasea Docuart Fest?

Această ediție vorbește despre „Oamenii documentarului“. Îi invită pe toți să cunoască și să se identifice ca #oame-nii-documentarului. Sînt șase zile de filme care nu sînt doar inspirate din viață, ci născute din ea, cu oameni și povești reale. Totul pleacă de la faptul că toți avem ceva în noi ce ne clasifică drept „oameni de documentar“.

Secțiunea competițională aduce 31 de do--cu-mentare, dintre care 14 sînt stu-den-țești. Documentare ale căror proiecții vor aduce în sală și regizorii, pentru a-și putea cunoaște publicul. Pen--tru a dialoga cu el. Pe lîngă secțiunea com--petițională, avem în această ediție o mul--țime de evenimente conexe. Avem o pro--iecție specială Schiță de portret semnată de regizorul și profesorul din Republica Moldova Vlad Druck. „La început a fost documentarul“ este un alt eveniment pe care ni-l dorim de ceva timp, iar anul acesta am reușit, cu sprijinul UNATC, să-l rea-lizăm. Pentru prima oară se pot vedea, proiectate pe marele ecran, documentarele de şcoală ale lui Cristian Mungiu, Radu Muntean, Călin Netzer, Florin Iepan și alții. E un eveniment ce scoate la lumină preocupările acestora pentru social – preocupări prezente și în filmele lor actuale –, dar și un eveniment ce vine ca un punct de susținere pentru tinerii regizori de azi. Focusul din fiecare ediție are scopul de a reprezenta cît mai bine opera unui regizor de documentar. Anul trecut ne-am oprit asupra lui Ovidiu Bose-Paștina, anul ăsta îl avem prezent pe regizorul Copel Moscu, cu nouă dintre documentarele lui. Sesiunile de masterclass se adresează în egală măsură și cinefililor, și cineaștilor. Dan Curean va avea ca subiect modul de reprezentare a realității, Cristian Tudor Popescu va vorbi despre subficțiunea documentară a ororii și Vlad Druck se va opri asupra influenței semioticilor „celor șase arte“ asupra limbajului și structurii „celei de-a șaptea artă“ – cinematografia documentară.

„De la foto la video“ cuprinde o serie de documentare ce pleacă de la fotografii vechi și exploatează diferite moduri de includere a lor în film. Aici avem documentar contemporan, dar și un documentar realizat în perioada Sahia Film de Titus Mesaroș.

Același segment „OFF“ prezintă avanpremiera Protest semnată de Documentaria.ro. Albumul de fotografie documentară Protest propune o istorie vizuală a mişcărilor civice din ultimii zece ani din România. Va exista și o expoziție de fotografie. Și ca să rămînem în prezent, vă anunțăm că la teatrul Macaz puteți face cunoștință cu Ferentari Lux, un produs realizat de o echipă de jurnaliști independenți de la platforma media Dela0.ro, ce are în program o proiecție specială de film, urmată de o dezbatere.

Ediția aceasta este finanțată în cadrul Programului Cultural „București – Oraș participativ“, de către Primăria Mu-nicipiului București, prin Centrul Cultural al Municipiului București ARCUB și Centrul Național al Cinematografiei.

În cadrul festivalului există și o sec-țiu-ne de film documentar de televiziune, în con-dițiile în care televiziunile românești nu prea produc filme documentare. Cel mult produc reportaje. De ce această sec-țiune și în ce constă ea?

La sugestia comisiei de preselecție și a juriului am creat această secțiune competițională. Erau producții ale televiziunilor pe care nu știau unde să le încadreze, tocmai din cauza acestei granițe a documentarului. În această secțiune avem un singur premiu și se acordă celui mai bun documentar TV.

Dar secțiunea de documentare stu-den-țești? Cum este ea? Există o în-cli-na-ție a tinerilor regizori spre a face documentar „de școală“?

Din păcate, școala noastră de documentar nu este una consistentă și spun asta pentru că documentarul se studiază în primul an de facultate și se încheie prin realizarea unui film documentar sau a unui portret. Este, practic, primul contact cu documentarul, dar și ultimul.

Cu toate astea, avem înscrise documentare realizate în cadrul școlii de film de la București (UNATC și „Hyperion“), al școlii din Cluj-Napoca (UBB și „Sapientia“) și, nu în cele din urmă, al școlii din Chișinău. În fiecare an, regizorii basarabeni și-au înscris documentarele în festivalul nostru. Sînt studenți interesați de documentar. Optica lor e una nouă, stilistica e modernă, sînt originale și sînt primii care încearcă să facă film documentar plecînd de la subiecte aparent banale. Se pare că au înțeles faptul că nu atît subiectul este important, cît maniera, modul de a spune povestea filmului.

Festivalul Docuart nu se termină pe 1 octombrie. Urmează o caravană în mai multe orașe din țară. De ce această caravană și ce reprezintă ea?

Caravana Docuart este o extensie a fes-tivalului. Nu ne-am oprit la proiecția do-cumentarului românesc doar în Bu-cu-rești. Nu e suficient dacă vrei într-adevăr să promovezi și să susții acest gen. Ne am îndreptat către centrele mari universitare (Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Arad), dar și spre orașele unde evenimentele culturale cinematografice sînt aproape inexistente, și aici aș enumera cîteva: Vălenii de Munte, Tîrgu Jiu, Satu Mare, Sighetu Marmației, Baia Mare, Gherla, Mărășești etc. Mergem cu filmele premiate în festival, dar și cu o mică selecție din celelalte producții. Sîntem însoțiți de regizori și încercăm, pentru două zile, să creăm o atmosferă cît mai prietenoasă în care vedem filme și discutăm despre ele. Au fost orașe în care oamenii ne așteaptau în fața cinematografului cu mult înainte de începerea proiecțiilor.

Studenții sînt foarte încîntați de proiect. În fiecare oraș, oamenii văd altfel filmele și asta îi ajută pe regizori să înțeleagă cît de bine și-au spus povestea.

Și dincolo de festival, mai există și o platformă – docuart.ro – care reunește atît filme documentare românești, mai vechi sau mai recente, cît și articole de opinie legate de filmul documentar. În ce măsură, un astfel de site poate forma un public pentru filmul documentar?

Chiar dacă acum platforma poate să pară cea mai puțin importantă activitate, ea susține toate inițiativele noastre și le conferă continuitate. Aici se regăsește un conținut elementar despre filmul documentar, un conținut la care publicul are acces oricînd. Oricît am iubi festivalul, după șase zile acesta ia sfîrșit. Docuart.ro este o platformă culturală de educație cinematografică pe care o susținem în cea mai mare parte cu co-finanțare de la AFCN și Ministerul Culturii în urma concursurilor de finanțare. Site-ul a fost primul pas de la care am plecat. Cu docuart.ro a început totul. Și apropo de platformă, pregătim lansarea Academiei Docuart pe 1 octombrie. Este o nouă școală de film documentar pe care o deschidem la București iubitorilor de gen, coordonată de Mirona Radu, unde participanții își creează propria producție de documentar alături de cineaști cu experiență. 

Docuart Fest va avea loc între 27 septembrie – 1 octombrie în București.

a consemnat Adina POPESCU

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.