Cu tandrețe

Publicat în Dilema Veche nr. 381 din 2 - 8 iunie 2011
Colaj cu Hrușciov și mutanți jpeg

● Metrobranding – o poveste de dragoste între oameni şi obiecte  (România, 2011), de Ana Vlad şi Adrian Voicu.  

Splendidul documentar Metrobranding (prezentat la Festivalul Filmului European, intrat apoi pe piaţă şi sper că încă disponibil în programul vreunui cinematograf din Bucureşti) investighează „viaţa de apoi“ a şase mărci româneşti extrem de proeminente în peisajul nostru cotidian de dinainte de căderea comunismului: maşina de cusut Ileana, tenişii de Drăgăşani, bicicleta Pegas, motocicleta Mobra, salteaua Relaxa şi becul de Fieni. Fabrica de maşini de cusut de la Cugir (de unde venea Ileana) s-a închis între timp (spre deosebire de fabrica de armament din acelaşi oraş), dar realizatorii Ana Vlad şi Adrian Voicu stau de vorbă cu un fost director şi cu o doamnă care fotografia utilajele (numele celor intervievaţi nu apar scrise pe ecran), urmăresc o maşină la lucru, îi examinează componentele şi privesc diafilme cu alte modele. Nici fabrica de tenişi de la Drăgăşani (FINCA) nu mai produce, dar Vlad şi Voicu testează cîteva perechi: mai întîi merg la un copil care bătea mingea, îl conving să încerce cu un pantof de Drăgăşani într-un picior şi cu adidasul său obişnuit în celălalt, şi-l roagă să le comenteze diferenţa; apoi merg la un ortoped, unde Ana Vlad primeşte felicitări pentru conformaţia armonioasă a piciorului ei, aşa cum apare într-o radiografie (cu pantof de Drăgăşani cu tot), la care realizatoarea răspunde că piciorul pozat îi aparţine de fapt coautorului ei; şi, în fine, merg la un antrenor de sport. Testele ies în favoarea produsului. Documentariştii merg apoi la Zărneşti, locul de origine al Pegasului şi al Mobrei, şi de acolo la Mizil, unde asistă la confecţionarea unei saltele şi unde intervievează cîteva muncitoare de la fabrica Relaxa (deschisă în continuare). La Fieni, cineva le citeşte dintr-un eseu despre lumină, cu un motto din „La steaua“ lui Eminescu.                              

Peste tot, oamenii vorbesc cu demnitate despre obiectul muncii lor. Unii sînt melancolici, dar alţii sînt binedispuşi. Din cînd în cînd, cineva poate să hiperbolizeze Gloria Trecutului, asociată calităţilor unui model de bicicletă sau ale unei perechi de tenişi, dar de obicei există prin preajmă şi cineva care să ia lucrurile uşor sau în glumă. Filmul e în primul rînd despre ei: nu despre fetişismele sau sentimentalismele narcisice ale generaţiei din care fac parte realizatorii (ambii născuţi în 1980), ci despre o generaţie de muncitori legaţi profund de acele obiecte. Această clasă, mistificată la greu în discursul oficial de dinainte de 1989, dar adesea şi în discursul politic/mediatic/intelectual de după, e documentată aici de nişte minţi perfect deschise, cu o curiozitate un pic ludică, dar foarte scrupuloasă, nepoluată de nici o ambiţie de a demonstra vreo idee preconcepută despre destinul ei. Făcînd un documentar despre decăderea unor industrii, realizatorilor le-ar fi fost uşor, de pildă, să găsească imagini „de atmosferă“ din registrul dezafectării/delabrării/dezolării, dar ei nu caută asemenea imagini – n-au venit chitiţi să facă o elegie şi, dacă filmul lor poate fi perceput drept una (asta în pofida vioiciunii şi a umorului unora dintre personaje), în orice caz nu e una emfatică. După cum nu e ironic la adresa „măreţiei“ între timp decăzute – asta în pofida flerului regizoral pentru efecte comice derivate din compoziţia cadrului, ca de pildă efectul movilei de tenişi înălţate în faţa domnului care vorbeşte, destul de solemn, despre declinul fabricii de la Drăgăşani, comparîndu-i soarta cu a dinozaurilor. Chiar şi atunci cînd găsesc comedie într-un asemenea cadru, nu se poate spune că documentariştii lucrează împotriva personajelor, împotriva demnităţii acestora – „găselniţa“ lor e legitimată de atitudinea glumeaţă a doamnei care stă lîngă vorbitor („Export?“ – pronunţă el, încercînd să descifreze inscripţia de pe un pantof, la care ea sugerează varianta „rebut“) şi de faptul că el însuşi, păstrîndu-şi tonul serios, o poate da din senin pe glumă („Ăsta este spionaj industrial, să aveţi grijă...“). Sensibilitatea etică a realizatorilor e fără fisură – ocazionalele lor ghiduşii nu ies niciodată din limitele ghiduşiei dulci. Copilul cu un pantof de un fel şi unul de un fel e chiar cool sau stylish ca apariţie, cum e şi bărbatul în toată firea care la un moment dat încearcă o bicicletă de copil, iar cadrele cu muncitoare la sfîrşitul programului, filmate printre maldăre de cearşafuri în timp ce se pregătesc de plecare, ţin de cea mai pură poezie neorealistă – necalofilă şi neretorică. După cum arată filmul, fascinaţia generaţională a realizatorilor pentru relicvele „epocii de aur“ trebuie să se fi transformat, în cursul investigaţiilor, într-o dragoste neafectată, neideologizată pentru clasa muncitoare pe care o descopereau. Prin filmul lor, aceasta ar putea constitui o revelaţie şi pentru alţii, sau cel puţin o corectură la impresia generală de lumpenizare, de abrutizare, pe care o poate lăsa televizorul. Din acest film iese foarte frumos.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.