Copiii lui Sitting Bull

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Copiii lui Sitting Bull jpeg

● Songs My Brothers Taught Me (SUA, 2015), de Chloé Zhao.

Luna aceasta, MUBI prezintă filmul de debut al regizoarei Chloé Zhao, care e în cărți pentru a triumfa la Oscar cu Nomadland: iată o ocazie pentru a-i vedea la lucru meșteșugul artistic, care încă de aici promitea apariția unui talent genuin. Zhao combină, în Songs My Brothers Taught Me, observația antropologică de precizie, lăsată să fermenteze discret grație unei dramaturgii care se strecoară printre întîmplări mici, de zi cu zi, cu o prezență constantă a actorilor neprofesioniști, chemați să interpreteze roluri care, în loc să-i separe de viața lor obișnuită, se confundă cu ea în bună măsură. Rezultă o senzație de intimitate cu cele povestite, care degajă iluzia unui adevăr eliberat în aer scenă cu scenă: pe urmele regizorului Jean Vigo, am putea spune că ce face Zhao intră în categoria „ficțiunilor documentate”, dar chiar și așa parcă tot am rata ceva – sentimentul că astfel putem pătrunde, pe urmele camerei sale de filmat, într-o lume mai mult sau mai puțin autarhică, pe care n-am văzut-o niciodată așa. Cînd cinema-ul reușește să schimbe unghiul, propunînd o contra-imagine împotriva unor clișee insuficient scuturate, se cheamă că misiunea sa fundamentală a fost îndeplinită.

Songs My Brothers Taught Me se petrece în Rezervația Pine Ridge din Dakota de Sud, acolo unde și azi mai trăiesc urmașii unor căpetenii sioux de odinioară precum Sitting Bull sau Crazy Horse. E parte din magia – sau blestemul – acestui loc, de care Zhao trebuie că e pe deplin conștientă, ca spectatorii să fi plutit în aerul său uscat de cînd e cinema-ul printre noi, fără a-l fi văzut niciodată cu-adevărat. Cînd Zhao ne dezvăluie rezervația, știe prea bine că peste acele cadre cu case șubrede și mașini cu tabla îndoită orice cinefil va așeza, ca într-o supraimpresiune născută din reflex, CinemaScop-ul larg și lustruit al westernurilor clasice, cu luptele lor avîntate și eroii lor de neuitat. Problema acelor westernuri, desigur, e că făceau invariabil parte din narațiunea omului alb, orchestrată de el și pentru el; adesea indianul, dotat cu tot soiul de costume fistichii, nu era mai mult decît un simplu element de decor. Zhao e politică doar pe margine: numele lui John Wayne, bunăoară, apare în film ca parte a unui vers dintr-o melodie de radio, care nu trimite la nimic mai larg. Ce vreau să spun e însă că filmul nu poate funcționa decît readucînd la viață fantomele acestei mitologii și apoi inversînd datele de pornire.

E vorba despre doi frați, adolescentul Johnny Winters (John Reddy) și sora sa mai mică Jashaun (Jashaun St. John), confruntați cu moartea fulgerătoare a tatălui lor, împătimit al rodeo-ului și figură mitică prin părțile locului – mai multe neveste, cîteva rînduri de copii –, pe care nu o vom vedea niciodată, dar care va pluti asupra acestei povești ca un spectru greu. Multe synopsis-uri vorbesc despre dilema dureroasă a lui Johnny, declanșată de această absență a tatălui: mai poate pleca spre Los Angeles în compania prietenei sale, așa cum plănuia, lăsînd-o deci pe Jashaun singură cu o mamă care cînd e, cînd nu e acasă? Ce-i drept, filmul adaugă atît de multe straturi narative în marginea acestei decizii, încît devine tot mai complicat să-i localizezi centrul de greutate. Dar m-aș hazarda să zic că puține relații au funcționat mai bine pe ecranele americane ale ultimului deceniu decît această legătură tandră între frate și soră, care insuflă filmului cam tot ce-i trebuie pentru a-l transforma într-un studiu de personaj memorabil: multă tandrețe, ceva poezie și un lung șir de gînduri imposibil de transpus în cuvinte. E suficient ca pe ecran să apară Jashaun pentru ca imaginile să dea piept cu un val de emoție de pe creasta căruia totul se vede mai ascuțit: camera îi scrutează în repetate rînduri chipul trist, care dă la iveală un suflet de copil ce a văzut prea multe pentru vîrsta sa, fără a-i smulge din misterul impenetrabil care e doar al său.

M-am topit de fiecare dată cînd am văzut-o pe Jashaun; mi-am dat seama că în tăcerile ei pline de sens, rod al unor dureri care sînt prea puternice pentru a fi rostite, stă înscrisă trauma unei comunități suspendate între două temporalități neclare și captivă unei lipse de perspective. Încă mai există oameni care călăresc în filmul lui Zhao, la fel cum există și albi cu pălării de cowboy și mustăți lungi, cărora nu știu dacă aș vrea să le aflu opțiunile politice. Ca orice fragment de lume care se încăpățînează să întîrzie cu progresul, fără a înțelege prea bine dacă o face din rezistență sau din abandon, rezervația filmată de Zhao descoperă o melancolie care nu prea are pe unde să se scurgă, astfel că se acumulează sensibil. Melancolie de-a dreptul malickiană, într-atît de clar este faptul că, în toată filmografia sa (care mai cuprinde și The Rider, un alt film frumos despre Midwest-ul invizibil), Zhao a oscilat între no man’s land-uri, nomadland-uri și aceste faimoase Badlands, decorul comun al debutului său și al debutului lui Malick. Ca orice anchetă etnografică ce se respectă, Songs My Brothers Taught Me se lovește de o dificultate teoretică: pe măsură ce explicitează și luminează zone de umbră, apar noi și noi întrebări, mereu mai spinoase. Forța filmului e să nu se grăbească cu răspunsurile, evitînd să-și bramburească traiectoria cosmică pe care o descrie prin peisajele vaste ale terenului de investigație – iar cu tăcerile sale, croite după asemănarea tăcerilor lui Jashaun, fiecare e liber să facă ce vrea.

Songs My Brothers Taught Me este disponibil pe MUBI.

Victor Morozov este critic de film.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.