Brăila feat. Afrim

Publicat în Dilema Veche nr. 658 din 28 septembrie-5 octombrie 2016
Brăila feat  Afrim jpeg

Suntrack (În căutarea sunetului pierdut într-un oraș cu soare),scenariu, regie, univers sonor: Radu Afrim, scenografie: Irina Moscu, video: Mihai Matei. Cu: Alin Florea, Narcisa Novac, Corina Georgiana Borş, Valentin Terente, Irina Anghel, Mihai Jalbă, Andrei Moraru, Florin Stan, Dorian Ciutacu, Alexandra Grosu, Andreea Teodora Colţ, Nigeari Caramanlă, Nedejdia Isac. Teatrul „Maria Filotti“, Brăila.

Brăila este un oraş cu personalitate, care încă se raportează, mai degrabă în mintea celor care nu locuiesc acolo decît în cea a localnicilor, la aura magică a unei boemii multiculturale trecute. Sensibil la personalitatea locului, la poezia Dunării şi a oamenilor ei, Radu Afrim reface, în cel mai recent spectacol al său, un traseu al memoriei, încercînd să regăsească ruinele Brăilei vechi în lumea contemporană. Poate e nostalgie în ceea ce face regizorul, dar demersul lui este în egală măsură adresat prezentului, mai ales tinerilor. Constant în a implica tinereţea în spectacolele sale, Afrim caută perspectiva adolescenţilor asupra unui oraş uitat de timp („aici stă timpul în loc“). Suntrack (În căutarea sunetului pierdut în­tr‑un oraş cu soare), premiera care a inaugurat Teatrul „Maria Filotti“ după renovare (una dintre cele mai frumoase clădiri din ţară) şi care a deschis ediţia a X-a a Festivalului „Zile și Nopți de Teatru la Brăila“, este o investigaţie sonoră asupra identităţii Brăilei, căci regizorul s-a folosit de sunete ca de firul Ariadnei, recuperînd nu atît istoria locului, cît atmosfera lui, senzaţia aceea de „pierdut în timp“, întîlnită şi în mărturii mai vechi (de exemplu, în Jurnalul lui Mihail Sebastian). Afrim regăseşte nu numai farmecul trecut al Brăilei în cîntecele bulgarilor, turcilor, tătarilor şi lipovenilor, ci şi pe acela, atît cît mai este, al prezentului, al unui oraş în derivă care dispare tăcut, sustrăgîndu-se unui prezent zgomotos. Brăila de azi pare a se refugia în aura trecutului, nemaigăsindu-şi vocea în lumea contemporană. Dar cu tinerii ei ce se întîmplă, cum îşi găsesc ei identitatea într-un oraş fără identitate?

rosencrantz1 foto m stefanescu 1 jpg jpeg

Show-ul lui Afrim este o combinaţie de elemente contradictorii, de realism şi magie, trecut şi prezent, video (din oraş şi din satele adiacente, filmări de Afrim, Alin Florea şi Florin Stan) şi teatru, text scris şi improvizaţie, muzică live şi înregistrată etc. Din contradicţiile acestea se conturează discret senzaţia unui oraş disipat, fără prezent şi fără viitor.

Spectacolul se apropie prin cîteva elemente de show-ul afrimian de la Tîrgu Mureş, Casting-ul dracului (în ambele se pregăteşte un spectacol pentru care se fac audiţii), dar ceea ce le uneşte profund este chestionarea localului, la Mureş, a unei etnii (secuii), la Brăila, a unui oraş. Povestea din spectacolul brăilean se conturează în jurul unui regizor (Alin Florea) în (permanentă) criză artistică şi existenţială, care vrea să facă un spectacol (cel pe care îl privim) despre muzica Brăilei. Şi aici funcţionează contrariile: partenera de proiect a regizorului este o scenaristă bine organizată (Narcisa Novac), intenţia de a lucra cu muzicile multiculturale ale trecutului este anihilată de descoperirea muzicii prezentului (hip-hop) sub forma unor adolescenţi talentaţi – meritul lui Afrim este de a descoperi peste tot tineri care aduc un suflu proaspăt în artă, în cazul de faţă cîţiva liceeni brăileni care duc mare parte din greul spectacolului. Apoi criza regizorului – personaj ce se suprapune parţial peste un fel de „criză“ a regizorului real. Afrim a lucrat în ultimii ani mai multe spectacole pe texte proprii, detaşîndu-se de dramaturgia contemporană, pe care a promovat-o pînă acum şi cu care, se pare, nu mai are atît de multe puncte în comun. Regizorul îşi caută nu atît un drum al său, căci are unul bine definit, cît noi parteneri de drum care să-i provoace imaginaţia. În plus, spectacolul are trimiteri, mai mult sau mai puţin discrete, la teatrul social-politic din România, o direcţie importantă în care Afrim nu se regăseşte. Spectacolul său, ca formă de investigare a identităţii unei comunităţi, a relaţiei dintre trecutul şi prezentul său (o replică a unei bătrîne filmată într-un sat, despre copiii care au plecat la muncă în străinătate, taie în carne vie: „Mai vorbiţi şi cu noi“), se subscrie teatrului social-politic, dar diferenţa constă în modul în care se face acest demers. La Afrim, imaginaţia şi iluzoriul fac parte din chestionarea senzorială a unui oraş. De partea cealaltă, în zona social-politicului, documentarea subiectului se păstrează în limitele realismului în spectacol. Şi poate că cea mai sugestivă replică pentru starea regizorului Afrim este cea a regizorului-personaj, adresată scenaristei prea lucide: „Îmi ucizi toată creativitatea şi tot ce e jucăuş în mine“.

Afrim foloseşte un grup de liceeni, dezinvolţi şi talentaţi, care se joacă pe ei înşişi, o variantă parţial ficţionalizată de teatru al experţilor. Împreună cu ei sînt Nigeari Caramanlă şi Nedejdia Isac, muzicieni autentici care aduc live savoarea sonoră a Brăilei multiculturale. Şi mai este Alin Florea în rolul regizorului, un actor complex, inventiv şi cameleonic, care susţine atît cabotinismul personajului, cît şi dramatismul său, ştiind să creeze un caracter dificil, nu neapărat (ba chiar aproape deloc) realist, cît pendulînd între realitate – afrimian percepută – şi trip-urile alcoolice. Configurat din elemente artificiale – costum, accesorii-jucării, limbaj semi-inventat –,  personajul regizorului are şi o latură de luciditate profundă, de nelinişte, revelată în cele două coperţi ale spectacolului, două monoloage despre trecutul şi viitorul Brăilei. La mijloc, prezentul – spectacolul în sine – rămîne spumos şi confuz, cu dansuri bulgăreşti şi hip-hop, dar peste toate, o umbră de tristeţe, de „pierdut în timp“ se resimte ca fiind starea definitorie a oraşului.

Suntrack (În căutarea sunetului pierdut într-un oraş cu soare) este o altfel de declaraţie de dragoste, nu neapărat faţă de un oraş frumos, cît faţă de amintirea hiperbolizată a unei comunităţi care devine, în memorie, mult mai minunată decît cea reală. În fond, spectacolul este o întîlnire de dragoste. Între Afrim şi Brăila lui. Dar multe iubiri se termină cu despărţiri.

Oana Stoica este critic de teatru.

_____________________________

credit foto Maria Ştefănescu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.