“A uitat cam toată lumea vechea butadă din perioada apusă: „Marx era filozof, nu om de ştiinţă, fiindcă, dacă era om de ştiinţă, făcea mai întîi un experiment pe şoareci“. Lucrurile stau la fel ca înainte, din păcate. În Ministerul Educaţiei, cu siguranţă stau ca pe vremea lui Ceauşescu. O ministră după alta au aplicat reforme ubueşti, neomologate nicăieri, neverificate nicăieri, pentru care miniştrii nu-şi asumă nici o responsabilitate. Sindicatele profesorilor nu sînt niciodată consultate cu privire la nimic. Opinia publică şi mass-media trec cu vederea scandalurile din învăţămînt: o clasă cu copii drăguţi e mult mai soporifică decît o arestare de mafioţi.
Educaţia axată pe compentenţe - dacă n-a mers „la ei”, va merge „la noi”?
Pentru a citi integral articolul,
sau
PUBLICITATE
Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară, invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat.
citiţi
De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.)
„Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.)
În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)
citiţi 
Căutare
Lecturi intersectate
Orzul pe gîşte - la Educaţie
Aşadar, avem un guvern de stînga. „Stîngă modernă, europeană“ (aţi observat cît de des a fost repetată sintagma asta în ultimii ani?). Peste tot în lumea democratică, stînga defilează cu două priorităţi: educaţia şi sănătatea. Şi de multe ori cîştigă alegerile datorită programelor destinate acestor domenii.
citiţiHoţul care a spart Encyclopaedia Britannica
Dintre toate cărţile din bibliotecile lumii noi, una anume are o legendă şi un statut aparte. În prima parte a secolului XX, această carte, cu toate volumele ei, se vedea în spatele scaunului capitonat în piele din orice birou de om important – fie că era el politician, medic, avocat sau bussinesman.
citiţiIdei de stricat distracţia anti-austeritate
Vasăzică austeritatea nu mai e chiar aşa o fatalitate, ne anunţă noul preşedinte francez François Hollande, în aplauzele entuziaste ale mulţumii. Dacă zice un om ales de poporul francez, atunci e musai să fie adevărat, doar nu s-a mai văzut politician francez să bată cîmpii, nu?
citiţiSocietate
O Elveţie a guvernelor
Ultimele două propuneri ale noului Guvern se înscriu perfect într-un lung şir de numiri anterioare, păguboase. Prima dintre ele, o rectoriţă a unei universităţi particulare, nu a avut prea mult timp să-şi expună programul de reformă, ocupată fiind să înţeleagă că un program de două săptămîni la o universitate de prestigiu nu înseamnă că ai absolvit universitatea cu pricina.
citiţiFlori şi fete
Domnul îşi urma soţia cu un aer caraghios de absent. Într-o mînă ţinea un ghiveci din cele ce se atîrnă, din care se revărsau zeci de petunii planturoase, roz. În cealaltă ducea un ghiveci la fel, plin cu o tufă gureşă de cerceluşi. Evident că habar n-avea ce fel de flori cară şi prea puţin îi păsa; aerul de martir suprem al plictiselii îi ucisese orice poftă de viaţă.
citiţi(Iar) pe bicicletă
Merg pe bicicletă, precum majoritatea foştilor copii, dintotdeauna. Cînd eram mică, ieşeam, cu gaşca, în Parcul Tineretului, cu Pegasul meu verde. Nimic spectaculos pînă aici. Mai spectaculos era cînd ieşeam singură, prin acelaşi parc, şi, uneori, mă aventuram în locuri pe care ca „simplu pieton“ nu le atingeam vreodată.
citiţiPrima pagină în format PDF
Conectaţi-vă
Daca sistemul nu merge, eu zic sa-l lasam neschimbat
adăugat de vecinadeblog la data de 23 Aprilie 2011 11:04:53
Argumentele autorului par sa se bazeze pe faptul ca India sau China produc mai multi tocilari decat SUA (un comentator a subliniat ca procentual nu e deloc asa) de aceea au mai mult succes stiintific. El explica faptul ca SUA a castigat o serie de premii Nobel prin faptul ca americanii subventioneaza elitele academice straine. Daca s-ar fi uitat sumar pe lista laureatilor Nobel, ar fi observat ca nu abunda de nume asiatice. De ex, Gary Becker nu pare a fi un japonez care a studiat in America.
Daca tot preda engleza si intelege mai greu cazul cu voltmetru, poate ar fi de ajutor acest exemplu: limba engleza e fara doar si poate utila, dar predarea (as in bagarea pe gat) cuvintelor din sonetele lui Shakespeare care nu se mai folosesc azi e o cunostinta care nu produce nicio competenta, decat pt un procent infinitezimal de elevi, care vor dori sa castige o paine fiind experti in literatura de sec. XVI-XVII. Apropo de asta, de ce dam vina numai pe lipsa examenului de admitere (implicit pe profesorii preuniversitari) daca studentii din anul III nu stiu lucruri de baza? Nu va intrebati cum au ajuns din anul I la sfarsitul facultatii?! (asta pt ca ati mai dat un argument inteligent in comentariu)
rk
adăugat de rk la data de 18 Octombrie 2010 01:10:12
Bun si necesar articol. Felicitari autorului!
O singura obiectie: autorul zice la un moment dat
"Există trei ţări pe această planetă unde tocilarul e încurajat: China, India şi Japonia. Ele sînt şi ţările care dau cel mai mare număr de specialişti în orice domeniu."
Ori asta a un prost argument, caci China si India sunt tarile cele mai populate ale lumii, in plus e departe a de a fi adevarat ca dau cel mai mare numar de specialisti in ORICE domeniu: am dubii ca japonezii produc mai multi specialisti in arte vizuale decat SUA. La fel, am dubii ca chinezii sau indienii produc un numar mai mare de specialisti in sociologie, antropologie si psihologie decat Franta, SUA sau oricare alt minuscul dar cat de cat important stat occidental. Exista o oarecare "diviziune a muncii" la nivel planetar, chiar daca asta nu se traduce intotdeauna printr-o buna stare generala in sanul tarilor occidentale.
unde este dilema?
adăugat de c_radu la data de 15 Mai 2010 02:05:11
1. Cu un discurs atit de categoric, pe o tema din care autorul (desi a vazut multe) nu a inteles nimic, dialogul nu este posibil.
2. Definitia pentru "competente" nu trebuie cautata in DEX, ci intr-o carte de specialitate (sau pe Google impreuna cu Dublin descriptors sau aici: http://www.unibuc.ro/ro/descrdublin
3. Competentele transversale se refera la competente transferabile, adica aplicabile in alt context decit cele in care au fost invatate.
Studentimea analfabeta
adăugat de Dan_Ungureanu la data de 04 Mai 2010 09:05:52
Le-am cerut studenților mei, anul III Engleză, să comenteze , în engleză, un poem englez din secolul XIX, la alegere.
Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX și nici o poezie. (Au studiat în anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley).
Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru Romeo și Julieta (numită alternativ "roman", novel, ori poem).
Restul de cinsprezece din șaizeci, care și-au amintit totuși o poezie, au scris totuși în engleză. Am corectat mai jos greșelile lor :
them nu poate înlocui their. Nu se poate spune them mother în loc de their mother.
intitulated nu există în engleză (cf. Merriam-Webster).
combinated nu există în engleză.
to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv).
writted e incorect în loc de wrote.
poetry nu e identic cu poem.
lirycs nu e ortografiat corect, şi cu siguranţă nu înseamnă textul unei poezii, ci versurile unui cîntec.
roman nu există în engleză, corect e novel.
disapointness nu există, corect e disappointment.
beautifuly thing e incorect.
tryed e incorect.
gaves nu există (give sau gave).
tooked place e incorect.
tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci.
Nici Picasso, nici Leonardo nu aparțin curentului realist
din sec. XIX.
Romeo and Juliet nu e un roman.
Romeo and Juliet nu e un poem.
Shackspear nu se scrie astfel.
nu se scrie ochi vi, ci ochi vii. verbul a lua nu se scrie i-au.
obijnuit e incorect. Îi nu se scrie despărțit, î-i.
să de-a e incorect (corect e să dea). Nu se zice propiu, ci propriu.
etc. etc. etc.
Practic, ei ar fi căzut la admitere, dacă se dădea admitere la facultate.Toți acești tineri vor deveni profesori de limba engleză și română peste trei luni.
Cititi, va rog, vitriolanta replica a Ioanei Bot din numarul ulterior din Dilema.
(ne-amuzat)
Dan Ungureanu
La mijloc de bun si rau
adăugat de arhigroup la data de 04 Mai 2010 08:05:58
COMPETÉNȚĂ, competențe, s.f. Capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție; capacitate a unei autorități, a unui funcționar etc. de a exercita anumite atribuții. (DEX on line)
Potrivit definitiei, competenta implica informatia in cel mai inalt grad.
Drept urmare, cei care privesc problema subintelegand evacuarea informatiei, respectiv a cunostintelor, din continutul termenului, asa cum pare sa se cam intample in comentariul adăugat de D.na profesoara ELENA PASCALI, sant esuati in profesie. Si e trist, deoarece devoaleaza ca bolnavul din invatamantul romanesc, chiar daca nu in integralitate, este chiar corpul profesoral, devenit in fapt un corp de functionari ai invatamantului. Ca originea bolii se afla inca in perioada comunista, indeosebi in ce priveste invatamantul din liceele de specialitate, asta este alta poveste.
In masura in care Legea invatamantului va viza intelesul trunchiat al definitiei, reforma va fi un esec.
Am sentimentul ca, la fel ca "in toate domeniili", sistemul nu se poate reforma "din interior" tocmai pentru ca acest corp profesoral bolnav se simte periclitat si - tocmai pentru ca acesti profesori fac legea - sansele sant mici.
Solutia, cred eu, ar trebui sa vina din alta parte, dintr-o zona in care controlul interesat al enormei mase profesorale sa nu se mai poata exercita.
Ma gandesc la aparitia sistemului de invatamant general privat, in care concurenta reala, nedistorsionata de interesele conjugate ale multor parinti care nu-si doresc decat capatuirea cu hartii numite diplome pentru odraslele lor si ale acestei caracatite profesorale esuate.
Pentru ca la situatia actuala din invatamant s-a ajuns tocmai datorita inmultirii facultatilor de stat in toate "catunele" si a infiintarii cumva "cu susu'n jos" a nenumarator facultati private, destinate initial "culturalizarii" si acordarii de diplome (conferirii de "competente", de "expertiza" politrucilor analfabeti ajunsi in structuri de putere si reprezentare si apoi progeniturilor lor la fel de inculte si needucate, cu corelativul creerii a nenumarate catedre pentru asistenti care ar fi iesit la pensie cu acest grad.
Aparitia sistemului privat in invatamantul general ar fi eficienta pentru ca parintii n-ar putea avea alt interes decat cel al unei cat mai bune instruiri si educatii a copiilor lor si - incet, incet - scolile performante, interesate in atragerea de cadre didactice cu buna pregatire intrucat gestionate pe criterii de competitivitate, ar "goli" "scolile" neperformante.
Articolul lui D.Ungureanu-Educatia bazata pe competente
adăugat de ELENA PASCALI la data de 19 Aprilie 2010 09:04:40
Ca profesor in invatamantul preuniversitar, tema abordata de dl. Ungureanu ma framanta de prin anii 2000, cand a inceput primul val de reforma in invatamant. De atunci, am luat contact, prin diferite proiecte, cu scoli din Europa, si nu inclin sa-i dau dreptate autorului. Sunt uimita de tonul categoric impotriva educatiei bazate pe competente, si mai ales de faptul ca, a avea competente nu exclude, ci se bazeaza pe cunostinte, pe informatie stiuta, nu doar recunoscuta. Si eu ma confrunt cu elevi de liceu care mai au ezitari cand e vorba de tabla inmultirii, pentru care gramatica limbii romane e ceva inutil, iar ultima carte citita a fost o carte de povesti, pe la 10 ani....
Dar! Ceea ce in Romania, si in multe tari din Europa, face ineficienta scoala, este faptul ca sistemele de invatamant nu au inca modalitati de a-i captiva pe elevi, de a-i convinge de necesitatea educatiei, in situatia in care internetul si alte modalitati de petrecere a timpului liber, sunt foarte atractive.
In opinia mea, este necesara o linie de mijloc. Dar mai ales e nevoie de profesori bine pregatiti, buni practicieni , care in niciun caz sa nu toarne cu palnia cuostinte in mintea elevului!!! Poate ca informatia multa si de calitate si up-datata este foarte necesara si asimilata in liceele teoretice. Dar in invatamantul tehnologic - si acesta are o pondere insemnata - foarte importanta si prioritara este educatia bazata pe competente, care in esenta este cuprinsa in formularea "ce stie elevul sa faca cu ceea ce stie". Pentru ca aici invatamantul romanesc este corigent. Acum e mai rau ca niciodata: informatie putina, competente si mai putine!
Si cine face educatia? Cine mai vine in invatamant? Persoane in trecere spre meserii care sa le asigure un venit cat de cat normal pentru o pregatire universitara.
Interesata fiind de nevoile elevului, de modul in care priveste el scoala, am aplicat mai multe chestionare privind modul in care se raporteaza elevii la educatie, la profesorii lor. La intrebarea "Daca ai fi profesor, ce nu ti-ar placea sa creada elevul despre tine?", unul din elevi a dfat un raspuns care m-a cutremurat: "Daca as fi profesor, nu mi-ar placea ca elevii sa creada ca m-am facut profesor pentru ca nu sunt bun de altceva" .... Iata locul pe care il au profesorii in sistemul de valori al elevilor, de fapt al parintilor, de fapt este vorba de status-ul social periferic conferit de un salariu ce reflecta nulitatea afirmatiei din legea invatamantului: "invatamantul este prioritate nationala"...
Astfel incat, un profesor, daca nu are sustinerea parintilor, sau sotului/sotiei, este obligat sa practice si alta meserie, sau meditatii - pe unde se mai poate- asa ca pregatirea propriu-zisa a orei de curs, mai ales pentru cei tineri, fara experienta nu poate fi decat superficiala.
Reforma in educatie este un proces foarte complex, in care oameni de la catedra sa fie cooptati alaturi de specialisti care au si perspectiva altor sisteme de educatie etc.
Dar cu certitudine nu se (mai) poate face un invatamant in care elevului sa i se toarne informatia cu palnia!
Articolul lui D. ungureanu
adăugat de pinnochio.1999 la data de 13 Aprilie 2010 10:04:01
Intr-adevar mi-a dat mult de gandit. Ceea ce ma framanta este de unde au preluat ai nostri "competente transversale"? Ma intreb daca ei stiu exact ce vor sau expresiile absconse sunt in concordanta cu ideea "daca nu-i convingi, zapaceste-i"