Idei de stricat distracţia anti-austeritate

Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

● Vasăzică austeritatea nu mai e chiar aşa o fatalitate, ne anunţă noul preşedinte francez François Hollande, în aplauzele entuziaste ale mulţumii. Dacă zice un om ales de poporul francez, atunci e musai să fie adevărat, doar nu s-a mai văzut politician francez să bată cîmpii, nu? Iar Hollande şi alegerea sa doar confirmă un trend intelectual care deja devenise dominant: gata cu austeritatea, trebuie să producem creştere. Abia ce se adoptase Pactul Fiscal care ar trebui să asigure lumea că europenii disciplinaţi îi vor disciplina şi pe europenii mai puţin disciplinaţi, că establishment-ul UE vorbea deja despre un Pact de Creştere. Şi tot vorbeşte de atunci şi probabil va continua să vorbească, doar Hollande e guraliv tare. Cel mai probabil se va adopta un Pact de Creştere care va promite ceva investiţii cînd vom avea bani, adică apă de ploaie. Dar tam-tam-ul va fi mare. Cum bine zicea The Economist, politicienii europeni au nevoie să pară că fac ceva pentru creştere. Deci, se vor îmbulzi să vină cu idei şi să semneze. E foarte uşor să ai idei despre cum să cheltui bani pe care nu îi ai. Şi mai uşor este să ai idei despre cum să cheltui bani pe care îi iei pe datorie, că doar aşa am ajuns la criza de acum.

● Cu toată insistenţa unora, Hollande nu a vrut să dea detalii. A repetat de multe ori că el ar putea să ţină şi deficitul bugetar mic şi să şi bage bani în creştere. Şi lumea l-a crezut. Asta e expresia unui infantilism intelectual. Dacă intri în linia naraţiunii Hollande, tot deranjul acesta cu austeritatea pare să fi fost rodul unei analize greşite. Adică, vezi dom’le, eram OK, ne mergea nu minunat, dar aşa şi aşa, şi – brusc – nişte maniaci ai austerităţii, nişte oameni fără inimă s-au apucat să taie costuri. Înţelegeţi? Aşa, ca Sarkozy. Ei bine, dacă îi dăm pe ăştia jos din tren, gata, s-a rezolvat. Era atît de simplu. Doar domnul Hollande ştie şi cum să ţină deficitul mic, şi să provoace creştere.

● Acum, în legătură cu creşterea. Toată lumea vrea creştere. Literal vorbesc. Toată lumea. Cine nu vrea creştere să ridice mîna sus! Hollande este expresia unei imposturi intelectuale pe care stînga a provocat-o pentru uzul propriu: au reuşit să creeze impresia că numai ei vor creştere. Noi, ăştialalţi, vrem descreştere, pare-se. Bine, dom’le, hai să creştem! Cum? Ăăă, acesta e momentul în care stînga îşi scoate degetul din gură şi zice: las’, că vedem noi după alegeri. Ideea la îndemînă este: prin investiţii de la stat. Adică bani. Cum rămîne cu deficitul? De unde bani? Cîţi bani? Pe cît timp?

● Economiştii – şi economiştii de stînga mai ales – au talentul să vorbească cu metafore alambicate. Vă propun, stimaţi cititori care nu sînteţi economişti, să lăsaţi orice complex deoparte şi, cînd auziţi un economist vorbind despre macroeconomie, să comparaţi mereu ce zice despre situaţia unei ţări cu situaţia unui buget de familie. E acelaşi lucru, doar pe mai mulţi oameni. Vă spun un mare secret: faptul că economiştii fac să pară totul complicat e pentru că nici ei nu înţeleg mare lucru, dar vor să pară că ştiu mai mult decît restul lumii, deci inventează limbaj specializat. Aşadar, ţineţi minte – aplicaţi macroeconomia la bugetul familiei dumneavoastră şi veţi putea deosebi impostura metaforică de economia cu sens. În acest context, creşterea pe deficit sună cam aşa: Gigel are un salariu de 10 lei, din care trebuie să plătească cheltuieli curente de 9 lei şi datorii trecute de 3 lei. Vecinul Costel bancherul i-ar împrumuta bani, dar cum e bancher, şi nu cămătar, nu vrea să-l lase pe Gigel fără casă sau să-i taie un deget. Nu pentru că ar fi bun la suflet, dar casele nu mai fac mare brînză, iar un om fără deget nu poate munci, deci tot nu i-ar da banii înapoi. Deci, Costel îl împrumută, dar îi zice: băi, fă-ţi ordine în viaţă, lasă băutura şi ţine-te de serviciu. Gigel se ţine ce se ţine, dar îi vine greu. În acest moment, intervine economistul anti-austeritate, care de obicei are şi Premiul Nobel. Şi zice economistul: Gigele, fratele meu, ăştia te omoară cu austeritatea, tu ai nevoie de creştere, tu ai nevoie să te dezvolţi. Gigele, cea mai bună soluţie pentru tine e să-ţi cheltui ăia 3 lei pe un bax de Red Bull, să-ţi crească aripi, mă, băiatule!

● Un alt abuz de metafore este practicat atunci cînd se vorbeşte despre aderarea la euro. Sau despre ieşirea din zona euro, a Greciei mai ales. Aici auzi vorbindu-se despre flexibilitatea politicilor monetare. Nu-i aşa că sună frumos? Cine să fie împotriva flexibilităţii? Cine vrea să fie inflexibil să ridice mîna sus, băi, rigizilor! Flexibilitatea politicilor monetare ar salva o ţară aflată în dificultate (Grecia) sau i-ar permite uneia care nu e încă acolo să crească, prin ieftinirea exporturilor (România). Şi cine nu vrea exporturi ieftine să ridice mîna sus! Bun, dar ce înseamnă flexibilitatea politicilor monetare? Cel mai bine ne pot explica domnii Nicolae Văcăroiu (fost prim-ministru) şi Florin Georgescu (fost şi actual ministru de Finanţe). Flexibilitate înseamnă inflaţie şi devalorizarea monedei. Sau, mai degrabă, posibilitatea Guvernului de a provoca inflaţie şi devalorizare. Singurul onest din această discuţie este Florin Pogonaru, şeful Asociaţiei Oamenilor de Afaceri. Domnul Pogonaru ne-a zis clar în ianuarie: „este anormală stabilitatea leului (...) Pentru mine, prudenţa excesivă este la fel de păguboasă ca şi asumarea de riscuri stupide“ (citat de HotNews). Domnul Pogonaru se plînge că Banca Naţională propteşte leul, ţinîndu-l artificial sus, din considerente sociale. Deci, exporturile şi afacerile orientate spre export sînt scumpe. Şi are dreptate. Cum şi eu, în calitate de plătitor de credit la bancă şi de mic burghez fricos faţă de inflaţie, am dreptate să vreau o monedă stabilă. Şi aş prefera rapid euro, decît un leu proptit cu mari costuri de BNR şi care face salturi nervoase cînd pică Guvernul în Parlament. Asta este, avem interese diferite în acest punct. Şi zic că domnul Pogonaru este singurul onest pentru că e singurul din spaţiul public care spune clar ce anume înseamnă flexibilitatea asta. Altfel, domnul Lucian Isar, distins economist şi noul ministru delegat pentru mediul de afaceri, este un adept al amînării trecerii la euro şi foloseşte cuvinte d-astea de gen „flexibilitatea politicii monetare“. Ceea ce nu este onest. Oamenilor ar trebui să li se explice clar: stimaţi votanţi, vrem să dăm un şut economiei ca să crească şi vrem să facem asta prin inflaţie şi devalorizare – vă băgaţi? Şi dacă cetăţenii mor de dragul unui leu care ajunge la un curs de 6 per euro şi o inflaţie ca pe vremea lui Văcăroiu, cînd era tot Georgescu ministru de Finanţe, atunci aşa va fi.

● Într-un fel, şi Paul Krugman este onest. El este economistul cu Nobel preferat al planetei, şi asta pentru că e mare critic al austerităţii. Articolele sale sînt foarte populare. Imediat după alegerile din Franţa şi Grecia, Krugman salută în The New York Times revolta europenilor împotriva austerităţii. Toată lumea citează din articol criticile. Soluţiile lui Krugman nu prea sînt citate, deşi el le zice, pe faţă. Grecia trebuie să iasă din zona euro şi să-şi devalorizeze masiv noua monedă. Ca-n Argentina: ai 10 dolari la bancă (de stat sau privată), statul ţi-i confiscă şi îţi dă înapoi 10 pesos, care într-o lună valorează o treime din cît era la începutul operaţiunii. Şi atunci se relansează economia. În Argentina a mers, exportatorii au cîştigat. Vor grecii asta? Atunci să voteze pentru aşa ceva, nu pentru vorbărie anti-austeritate. Cît despre Germania, zice Krugman, ea trebui să-şi provoace inflaţie acasă, pentru a le permite celorlalţi europeni să exporte mai mult în Germania. Nu prea are mult sens, dar omul e onest: inflaţie şi devalorizare. Dacă asta votaţi, asta veţi avea. Dar haideţi să nu mai folosim metafore din astea cu creşterea şi flexibilitatea. 

http://www.facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.