Ceauşescu credea sincer că economia României se poate dezvolta numai prin investiţii masive şi în industria grea, pe care creditorii străini nu le acceptau atunci cînd negociau cu românii reeşalonarea datoriei (România a fost aproape de încetarea de plăţi la începutul anilor ’80, ca şi Polonia şi alte state comuniste, şi a renegociat cu creditorii anumite condiţii).
Cristian GHINEA | Atitudini mic-burgheze
Sclavu' lu' Ceașcă
Pentru a citi integral articolul,
sau
PUBLICITATE
Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară, invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat.
citiţi
De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.)
„Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.)
În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)
citiţi 
Căutare
Lecturi intersectate
Orzul pe gîşte - la Educaţie
Aşadar, avem un guvern de stînga. „Stîngă modernă, europeană“ (aţi observat cît de des a fost repetată sintagma asta în ultimii ani?). Peste tot în lumea democratică, stînga defilează cu două priorităţi: educaţia şi sănătatea. Şi de multe ori cîştigă alegerile datorită programelor destinate acestor domenii.
citiţiHoţul care a spart Encyclopaedia Britannica
Dintre toate cărţile din bibliotecile lumii noi, una anume are o legendă şi un statut aparte. În prima parte a secolului XX, această carte, cu toate volumele ei, se vedea în spatele scaunului capitonat în piele din orice birou de om important – fie că era el politician, medic, avocat sau bussinesman.
citiţiIdei de stricat distracţia anti-austeritate
Vasăzică austeritatea nu mai e chiar aşa o fatalitate, ne anunţă noul preşedinte francez François Hollande, în aplauzele entuziaste ale mulţumii. Dacă zice un om ales de poporul francez, atunci e musai să fie adevărat, doar nu s-a mai văzut politician francez să bată cîmpii, nu?
citiţiSocietate
O Elveţie a guvernelor
Ultimele două propuneri ale noului Guvern se înscriu perfect într-un lung şir de numiri anterioare, păguboase. Prima dintre ele, o rectoriţă a unei universităţi particulare, nu a avut prea mult timp să-şi expună programul de reformă, ocupată fiind să înţeleagă că un program de două săptămîni la o universitate de prestigiu nu înseamnă că ai absolvit universitatea cu pricina.
citiţiFlori şi fete
Domnul îşi urma soţia cu un aer caraghios de absent. Într-o mînă ţinea un ghiveci din cele ce se atîrnă, din care se revărsau zeci de petunii planturoase, roz. În cealaltă ducea un ghiveci la fel, plin cu o tufă gureşă de cerceluşi. Evident că habar n-avea ce fel de flori cară şi prea puţin îi păsa; aerul de martir suprem al plictiselii îi ucisese orice poftă de viaţă.
citiţi(Iar) pe bicicletă
Merg pe bicicletă, precum majoritatea foştilor copii, dintotdeauna. Cînd eram mică, ieşeam, cu gaşca, în Parcul Tineretului, cu Pegasul meu verde. Nimic spectaculos pînă aici. Mai spectaculos era cînd ieşeam singură, prin acelaşi parc, şi, uneori, mă aventuram în locuri pe care ca „simplu pieton“ nu le atingeam vreodată.
citiţiPrima pagină în format PDF
Conectaţi-vă
Popular content
datoria externa / insularii si istoria
adăugat de horiamarinescu la data de 15 Iunie 2011 04:06:58
nu cred ca lucrurile sunt asa de simple, dle Ghinea. Eu imi amintesc despre discutiile cu industria grea, de la sfarsit de anii 70 si inceput de anii 80, si despre ideea lui Ceausescu (dar poate nu a fost numai a lui?) ca industria (nu numai cea grea, dar si cea usoara, si in general industria) ar fi cea care ar asigura o dezvoltare economica buna a RSR-ului de-atunci.
Sigur ca obsesia autarhiei de care vorbiti e reala. In baza ei, dealtfel, s-a construit si asa de multa industrie - pentru a ne face independenti de livrari industriale din strainatate. Era ceva declarat, cunoscut. Sigur ca si impunerile negociatorilor financiari din afara l-au deranjat pe NC, foarte probabil.
dar as prefera sa nu presupuneti, ci sa verificati un pic, ca doar sunteti de specialitate.
Din ce imi amintesc eu, exista in mod clar, pe atunci, credinta intr-o economie a carui motor e industria (de diverse tipuri). Nu se credea in alte lucruri (ca astazi, in servicii, de ex.). Cred ca era vorba de o viziune care circula pe atunci prin lume (sau era una mai veche, demodata, care insa abia atunci "luci vederii noastre" din balcanii comunisti) sau o viziune lansata de sovietici. Cert e ca e o tema mai larga, unde doar un specialist in economia ("politica") a vremii ne poate clarifica, si e o tema care nu poate fi expediata cu un "nu cred" sau "cred ca".
"Etica şi echitatea..."
adăugat de nechitiflorinteodor la data de 13 Iunie 2011 05:06:45
Instalarea comunismului a prins rădăcini pe aceste argumente populiste: destul au huzurit boierii şi burghezii pe spinarea poporului.Chiar şi ulterior, bogăţia şi opulenţa ostentativă, la vedere era un defect în sine în societatea comunistă.
dictatura
adăugat de cristia la data de 12 Iunie 2011 03:06:55
Citesc penultimul paragraf şi cred că aveţi dreptate: dictatura ceauşistă nu se poate compara cu regimul actual. Decât în ce priveşte antepenultimul paragraf, unde doar cu o schimbare de nume şi trecerea verbelor la timpul prezent rezultă o caracterizare perfectă a regimului Băsescu.