Numai pentru abonati

Cristian GHINEA | Atitudini mic-burgheze

Dezbaterea despre Odessa - raport

Mi-a plăcut. Aşa haotic cum a fost. Din rolul de moderator s-a văzut greu, aproape imposibil de moderat. Mă aşteptam la asta, aşa că am anunţat publicul să mă vadă mai degrabă ca pe un miliţian care încearcă să ţină ordinea. Cel mai greu mi-a fost să menţin ordinea gîndurilor lui Florin Iepan. Publicul a fost însă numeros, nu au avut loc pe scaune şi au stat şi în picioare, şi pe scările din mijloc.

 

4 comentarii 3908 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 372, 31 martie - 6 aprilie 2011

Si da si nu si nu se stie...

Impresia mea (pardon de impresie) este ca cineastul gandeste aproape shakespearian (sic, ori daca nu chiar dan-brownian) mizand sa obtina succes, notorietate, audienta, in special pe baza unor efecte colaterale (evenimente si personalitati controversate) si pe natura umana. Ceea ce nu inseamna ca filmul n-ar trebui facut. Sa fie facut.

Recrudescenţă prin "ucaz" ...

>El zice că România va intra într-o nouă formă de recrudescenţă a extremei drepte şi democraţia se va prăbuşi.{...} La care el a răspuns că se gîndea la termene chiar mai scurte, la cinci ani. Am pariat pe o ladă de şampanie că peste cinci ani România va fi tot democraţie.

Dl. Iepan e un aiurit ( ca să mă exprim eufemistic - lucru oricum detectabil şi din articolul său precedent ) - care nu prea realizează exact pe ce lume trăieşte de cred că România sau vreo instituție a ei, acuma, sau în 1938 sau în 1947, ajunge să implementeze astfel de măsuri strict ( sau măcar preponderent ) pe baza "a ce vrea oamenii ei".

Dacă în România va fi peste 5 ani altceva decât "democrația aproximativă" de acum va fi așa ... 90% datorită vreunui ucaz de la UE și doar ( maxim )10% din motive pur interne. ;)

pariu

Stau de partea dvoastra, dle Ghinea, la pariu.

„M-am trezit în dimineaţa lui

„M-am trezit în dimineaţa lui 23 octombrie aflîndu-mă în faţa unei teribile scene, pe toate străzile principale şi la colţuri stăteau spînzuraţi cîte patru sau cinci oameni, iar populaţia alerga îngrozită dintr-o parte în alta. Revoltat, am întrebat cine a făcut o asemenea cruzime, această ruşine pentru care nu o să putem să ne spălăm pe mîini niciodată în faţa lumii civilizate“
Daca asa ceva e adevarat, atunci istoriografia romaneasca trebuie sa... uite ca nici nu stiu ce a-r trebui sa faca. Nu stiu, pentru ca nu am mai vazut/trait asa ceva. Cit despre reflexele istoriografiei romanesti, aferim!
Desigur, abia astept sa vad ce film va iesii de aici. dar - vai - nu astept sa iasa mari dezbateri dupa film. Avem (verificat dintotdeauna) un extraordinar talent de a ne eschiva din momentele de adevar, de a nu ne privi in oglinda rece, de a a ne strecura pe linga documente obiective. Cu lasitate.
M-as bucura ca Domnul Ghinea (sau macar revista dumneavoastra) sa faca cronica evenimentelor pe care filmul le va declansa. Sau sa comenteze absenta acestora.

Adăugaţi comentariu

Pentru a putea adăuga un comentariu trebuie să vă conectaţi. Dacă nu aveţi înca un cont, îl puteţi crea acum. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.

CONECTARE    CREAŢI-VĂ CONT

PUBLICITATE

 

Cristina FOARFĂ

Manhattan, Manhattan

Manhattan, Manhattan

„New York?” îi văd pe mulți strîmbînd din nas. „Ce să vezi acolo, blocuri de sticlă și metal și nici un pic de soare? Fast food-uri și pop culture?” Pentru călătorul obișnuit cu orașele Europei, cu capitalele unde istoria se scrie de sute bune de ani, New York-ul pare la prima vedere un oraș artificial, fără prea multe de oferit.

citiţi

Cu ochii-n 3,14

● Premierul Victor Ponta şi-a mutat biroul la Ministerul Apărării. Cică e mai bine păzit acolo de „înscenările lui Băsescu“. Tot ce se poate. Problema este însă cine îl păzeşte de el însuşi, de gafele şi caraghioslîcurile proprii? Pentru asta, mutarea biroului (în Congo?) nu e suficientă. (M. V.)

● Poeta Nina Cassian, plecată dintre noi săptămîna trecută la vîrsta de 89 de ani, a răspuns o singură dată unei anchete din Dilemateca. „Ce cuvinte vă plac?“ era întrebarea la care Nina Cassian a răspuns foarte scurt: „Le iubesc pe toate cu condiţia să fie bine «potrivite»“. (M. C.)

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI