Poţi. Cu graţie şi cu inteligenţă. Mă consider un patriot. Fac haz de mine cînd mă consider patriot. Nu pot vorbi de patriotismul meu fără să adaug o glumă. Parcă simt nevoia de gluma asta, pentru că atît de mulţi prostovani se reclamă patrioţi, încît a fi patriot în rînd cu ei se cere tratat cu o glumă.
Cristian GHINEA | Atitudini mic-burgheze
Cum poţi să fii patriot român?
Pentru a citi integral articolul,
sau
PUBLICITATE
Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară, invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat.
citiţi
De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.)
„Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.)
În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)
citiţi 
Căutare
Lecturi intersectate
Orzul pe gîşte - la Educaţie
Aşadar, avem un guvern de stînga. „Stîngă modernă, europeană“ (aţi observat cît de des a fost repetată sintagma asta în ultimii ani?). Peste tot în lumea democratică, stînga defilează cu două priorităţi: educaţia şi sănătatea. Şi de multe ori cîştigă alegerile datorită programelor destinate acestor domenii.
citiţiHoţul care a spart Encyclopaedia Britannica
Dintre toate cărţile din bibliotecile lumii noi, una anume are o legendă şi un statut aparte. În prima parte a secolului XX, această carte, cu toate volumele ei, se vedea în spatele scaunului capitonat în piele din orice birou de om important – fie că era el politician, medic, avocat sau bussinesman.
citiţiIdei de stricat distracţia anti-austeritate
Vasăzică austeritatea nu mai e chiar aşa o fatalitate, ne anunţă noul preşedinte francez François Hollande, în aplauzele entuziaste ale mulţumii. Dacă zice un om ales de poporul francez, atunci e musai să fie adevărat, doar nu s-a mai văzut politician francez să bată cîmpii, nu?
citiţiSocietate
O Elveţie a guvernelor
Ultimele două propuneri ale noului Guvern se înscriu perfect într-un lung şir de numiri anterioare, păguboase. Prima dintre ele, o rectoriţă a unei universităţi particulare, nu a avut prea mult timp să-şi expună programul de reformă, ocupată fiind să înţeleagă că un program de două săptămîni la o universitate de prestigiu nu înseamnă că ai absolvit universitatea cu pricina.
citiţiFlori şi fete
Domnul îşi urma soţia cu un aer caraghios de absent. Într-o mînă ţinea un ghiveci din cele ce se atîrnă, din care se revărsau zeci de petunii planturoase, roz. În cealaltă ducea un ghiveci la fel, plin cu o tufă gureşă de cerceluşi. Evident că habar n-avea ce fel de flori cară şi prea puţin îi păsa; aerul de martir suprem al plictiselii îi ucisese orice poftă de viaţă.
citiţi(Iar) pe bicicletă
Merg pe bicicletă, precum majoritatea foştilor copii, dintotdeauna. Cînd eram mică, ieşeam, cu gaşca, în Parcul Tineretului, cu Pegasul meu verde. Nimic spectaculos pînă aici. Mai spectaculos era cînd ieşeam singură, prin acelaşi parc, şi, uneori, mă aventuram în locuri pe care ca „simplu pieton“ nu le atingeam vreodată.
citiţiPrima pagină în format PDF
Conectaţi-vă
Popular content
Nu stiu..
adăugat de calmogen la data de 08 Mai 2011 12:05:14
...chiar nu mai stiu. Urasc mereu mai multe lucruri la aceasta tara pe care o iubesc incit mi se face frica. Este, trebuie sa fie un punct critic, o subtire linie de demarcatie care, odata trecuta, te face sa te simti abandonat, respins si toate uriteniile adunate in suflet sa-si faca treba, sa-ti ia si speranta si atunci ramine doar tristetea amara...sau ura
Paradoxul soritilor
adăugat de vidaclara la data de 07 Mai 2011 10:05:44
Paradoxul soritilor. "Un fir de nisip nu este "o gramada", si pentru orice numar "n" , daca "n" fire de nisip nu sunt o gramada, atunci adaugare unui fir in plus nu face din acestea o gramada. Dar in cazul acesta nu vei obtine niciodata o gramada, deoarece orice fir pe care il adaugi te lasa ca si inainte, fara gramada. Paradoxul este serios deoarece induce o tensiune intre logica clasica si gandirea matematica, pe de o parte, si predicatele "vagi" ale limbajului natural, pe de alta. Solutiile includ abordari intemeiate pe negerea celei de a doua premise, cea inductiva, pe introducerea "gradelor de adevar" si pe transformarea logicii clasice in logica "fuzzy".
( si ) Conform acestui paradox nu avem de ce sa fim patrioti, in acelasi sens in care un individ este "fan" a ceva ce nu-i apartine efectiv , ci apartine altcuiva . Conform ( si ) acestui paradox , 1 + 1 +1 + 1 .... fac 22 de milioane de granule, si nu formam o gramada.
Coeziunea , liantul de legatura intre oricare granula si celelalte, este, in cele din urma, doar de nivel virtual ( mental ) si nu de nivel real ( natural ). Nici macar in cazul " picaturii de apa " lucrurile nu se petrec altfel, fiecare picatura isi pastreaza identitatea , precum niste bile minuscule de rulment, si nici macar oceanul nu este " o gramada".
Din pacate, mai ales romanul, amesteca rau lucrurile in planul "identitatii personale" si, amesteca tocmai unde nu ar trebui sa separe , si separa exact unde ar trebui sa amestece.
Din pacate, nu mai poti folosi, pentru a desemna lipsa de personalitate a individului roman sintagma " comun"-ist ( ca un antonim al "individual"-ist pentru ca ascultatorul se jigneste rau de tot convins fiind ca l-ai "facut", comunist. ( in plan politic ),
E normal sa ai afectiune fata de familia ta ( si de multiplul ei, tzara), e normal sa o venerezi / stimezi / considerezi dar nu e normal, zic eu, e normal sa incorporezi ( macar sa incerci ) in tine atribute ale celor pe care ii stimezi, iar incorporarea asta sa aduca in fatza lumii "straine" careia te prezinti o persoana mai "bogata" decat modelul urmat . Sa razbata prin tine ca individ , stimate compatriot , Maria Tanase, sau Nadia Comaneci sau Mihai Eminescu si nu doar sa ii pui pe un steag pe care sa-l fluturi, arogandu-ti merite ale altora nu pentru a te imbogati pe tine insuti ( precum se imbogateste uraniul ) ci incercand sa acaparezi foloase precum faceau anumite compatrioate de-ale noastre, la stravechile "randuri" la lapte, paine, etc,.. cand isi pasau copilul de la una la cealalta pentru a da cu tifla concetatenilor ei.
Patriot esti daca faci, nu daca vorbesti. In momentul in care ai cascat gura sa afirmi asta, patriotismul ... a murit.
patriotisme
adăugat de stef99_ro la data de 07 Mai 2011 03:05:05
Dar de patriotismul lui Victor Socaciu ce spuneţi?