Viitorul

Publicat în Dilema Veche nr. 716 din 9-15 noiembrie 2017
Cum am trăit Păltinișul jpeg

Principala bifurcație în scenariile despre viitor implică diferența majoră dintre tehnotopie și un nou umanism: vom păstra controlul mașinilor create de noi sau ele vor cîștiga partida, ajungînd să ne controleze și (la limită) să ne forțeze intrarea într-o dimensiune post-antropică? Un prim gînd care mă străbate atunci cînd reflectez asupra pomenitei bifurcații este acela care întreabă în ce măsură putem vorbi despre „mașinile create de noi“. 99% din „noi“ sîntem doar utilizatorii unor dispozitive tehnologice apărute departe de ce știm, de ce putem decide și de ce ne-ar plăcea (dorința fiind aici o metaforă a utilității & un indicator al „satisfacției“ personale). Așadar, mașinile nu devin ale noastre doar pentru că le cumpărăm și le folosim în viața zilnică. Arhitectura lor, principiile fizico-matematice și tehnologiile pe care le incorporează ne rămîn străine, și nu așa cum îi este străină politologului biochimia sau elevului de liceu tradiția algebrei pitagoreice. E o înstrăinare obiectivă: ne aflăm la alt nivel ontologic. Ele sînt obiecte tot mai inteligente, care ne ajută aparent să ne simplificăm viața (să consumăm mai puțină energie și să cîștigăm timp), deși fac mai mult decît atît: ne modifică în final creierul. Neanimate, perisabile, dar tot mai sistematic asociate, inclusiv prin mereu mai des invocatul „Internet of Things“. Natura lor inumană și integrată modifică ecosistemul uman, pentru că ne deschid posibilități care se transformă în imperative și stiluri de viață fără alternativă imediată. Ne aflăm în preajma unei revoluții care pare să se articuleze secvențial, ca și cum o pînză de păianjen ne-ar face, pe nesimțite, prizonierii ei (analogia e mai clar sugerată prin englezescul „web“). Ar fi exagerat să taxăm ca nouă revoluție tehnologică fiecare secvență a procesului, deși orice nouă treaptă (de pildă, trecerea de la telefonul mobil la smartphone) implică mutații spectaculoase. Sîntem în dinamica unui proces de umanizare computațională a tehnicii și de fuziune a omului cu mașina, care poate fi citit atît în durata lungă (de la abacul babilonian și automatoanele bizantine pînă la calculatorul lui Pascal sau prototipurile lui Turing), cît și în durata foarte scurtă, cu frecvența bienală a faimoasei legi formulate de Gordon Moore.

De la silexul preistoric pînă la mașinismul revoluției industriale, unealta a fost creată de om pentru un scop exterior omului: a ciopli un vîrf de săgeată, a pune în mișcare o locomotivă cu aburi, a țese stofa unui costum etc. Începînd cu era media și cea a computerelor, sîntem într-o situație fără precedent istoric: am devenit noi înșine obiectul modificat de instrumentele noastre. Veți spune că și invențiile tradiționale modificau habitatul și modul de gîndire – deci de acțiune – al strămoșilor noștri. Da, însă ei rămîneau mult mai liberi în raport cu ele, chiar dacă marxismul avea să teoretizeze alienarea proletarului prin înstrăinarea forței sale de muncă. Diferența de impact e dată de capacitatea instrumentelor inteligente de a ne influența percepția, într-un flux sinestezic menit cumva să anticipeze distopiile bionice. Aparent, le folosim. În fapt, ele încep să ne facă programul, să ne subjuge, să ne modifice reflexele de supraviețuire, să ne facă simultan mult mai puternici și mai vulnerabili (cîți dintre dvs. se mai pot descurca pe drumurile publice fără Waze?). Mașinile acestea nu se mulțumesc să ne ofere mai mult: ne oferă deja prea mult, într un exces adictiv, care – făcîndu-ne perfect predictibili – modifică însăși practica libertății personale. Principala problemă etică este cea a fracturii numerice. Da, o mare parte din umanitate nu e încă beneficiara revoluției informatice, numai că devine ipso facto irelevantă, printr-un soi de cezură economică, intelectuală, politică. Mai grav decît atît mi se pare faptul că religiile organizate (începînd cu creștinismul, căruia îi aparținem spiritual și cultural) continuă să ignore teologic – sau să rămînă în ariergarda – noului decor istoric global. 

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.