Timpuri noi

Publicat în Dilema Veche nr. 704 din 17-23 august 2017
Cum am trăit Păltinișul jpeg

Scriam într-o carte despre singurătatea în mulțime. Formula surprinde noua noastră condiție socială: comunicare continuă, dublată prin distanțare și autoprotecție. În vechea lume – pre-Internet –, cercul social era limitat la „familie și prieteni“, adică la circa 50 de persoane, frecventate față-n față, cînd și cînd, potrivit unei rutine de tabieturi protectoare, fără surprize. Acum, a fi prezent înseamnă a trece prin rețelele de socializare, care fac din noi cetățeni virtualmente globali. Concret, rămînem – vrînd, nevrînd – locali, însă raza de (inter)acțiune primește extensii cîndva imposibile. Celălalt s-a virtualizat. Apare și dispare, e acolo și aici, activ și evanescent, posibil și facultativ. Prețul derealizării aproapelui e propria derealizare, căci orice schimb presupune simetria. Evident, vestigiile „preistoriei“ ne împing, tot mai rar, spre întîlniri directe, la un pahar de vin sau chiar o masă amicală, ajutîndu-ne să retrăim plăcerea taclalelor fără miză practică. Regula e totuși solitudinea conectată.

Așa se explică, bunăoară, faptul că, de cînd au devenit inteligente, telefoanele noastre nu ne mai servesc pentru convorbirea clasică: un sondaj recent arăta că un american mediu vorbește cam 12 minute pe lună. Mecanismul care a transformat „telefonul“ într-un terminal de comunicare permanentă, dar ecranată, pare destul de transparent: cu cît comunicăm mai intens, cu atît dorim să evităm stresul de contact direct. Și chiar așa este: dacă mă sună cineva și răspund apelului, sînt obligat să mă pun la dispoziția interlocutorului, să accept că (pentru a rămîne politicos) nu pot stopa cînd vreau dialogul. Mai mult, nu-i văd figura, nu-i pot citi emoțiile, n am cum să-i parez eventuala duplicitate și sînt obligat să decid sau să accept ceva pe loc, fără deliberările care mi-ar putea fi (mai) favorabile. În anumite situații, o convorbire poate lua o turnură conflictuală, care te irită și te descumpănește, stricîndu-ți „ziua“. În brava lume nouă, aplicațiile de mesagerie au rezolvat asemenea surse de neliniște. E drept, te deranjează să vezi că X a primit mesajul tău (bifat pe ecran) și n-a binevoit să răspundă imediat: ai vrea și confortul distanței, și pe cel al ecoului dialogic. Dacă lași aceste mici neplăceri deoparte, obții însă ce-ți dorești, fără cuvinte inutile (precum introducerile curtenitoare și frazele de încheiere) și chiar rezolvi o problemă sau alta, fără alte bătăi de cap.

E clar că noua eră e abia la început. Sîntem în pragul unei schimbări de lungă durată, care va „augmenta realitatea“ pe măsură ce o transformă (cu fiecare dintre noi cu tot) într-o realitate secundă, fantomatică. Treptat, noile tehnologii vor modifica ambientul uman, prin integrarea pe o platformă virtuală aflată deocamdată în construcție. Mutațiile din sfera economică (robotizarea) se vor asocia cu facilitățile de comunicare de care vorbeam, lărgind sfera tele-muncii. Multe aplicații separate migrează spre noile sisteme de operare (iOS 11), iar asistenții personali de tip Siri (deși cel oferit de Google pare mai popular deja) vor deveni componentele unui alt standard profesional, în aproape orice domeniu. Noi și terminalul nostru inteligent vom funcționa ca un tot: mini-companii care scanează acte originale, preiau forța juridică a semnăturii electronice, plătesc facturi, rezervă bilete, hoteluri și (la urma urmei) orice tip de serviciu online. Ne așteaptă tot mai mult timp liber, într-o bulă unde semenii sînt deja abstracții semiotice. Pe scurt, noile tehnologii ne impun povara unei eliberări condiționate. Fiind pretutindeni, ajungi nicăieri. Faci tot mai mult, într-un timp tot mai scurt, iar răgazul obținut e monitorizat prin satelit, într-o imensă rețea de bănci și producători care știu unde ești, îți bombardează subliminal (prin reclame personalizate) apetitul de consum, dirijîndu-te spre propriile tale opțiuni, deja cunoscute celor care vor să ți le verifice, pentru ca tu să faci actul consumului perfect programabil. Pînă una-alta, ne legănăm în iluzia că mai avem de ales. 

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.