Public mic-burghez, presă proletară

Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
Cum am trăit Păltinișul jpeg

Există un consens critic referitor la mediocritatea presei, sub toate formele sale de azi. O stare a societății, în fond. Căci presa e o industrie care-și adaptează marfa la cererea de pe piață. Ar fi greșit să susținem că piața cere articole sau emisiuni radio-TV de proastă calitate. O categorie de consumatori ar vrea, dimpotrivă, să se delecteze cu oferte de bună calitate și care, de alt-fel, se informează din presa occidentală, accesibilă online. Pentru a scăpa de mediocritatea presei autohtone (nu includ aici cîteva publicații culturale, printre care Dilema veche!), trebuie să aparții acelei minorități educate, care știe limbi străine și înțelege să nu-și piardă timpul cu abundentele prostii agramate, vulgare, dezlînate și partizane care fac, la noi, grosul producției mediatice. Din păcate, chestiunea calității intelectuale și a deontologiei, de care depindea cîndva autoritatea presei, a devenit anacronică. Se scrie (prea) mult, și tot mai neglijent, pentru că tehnologia producerii de imagine/text s-a democratizat, pentru că școala postmodernă a diluat prezența artelor liberale și pentru că asaltul corectitudinii politice asupra canonului clasic s-a finalizat prin agonia „culturii înalte“ (recitiți-l pe Allan Bloom, ca să înțelegeți fenomenul în toată anvergura lui corozivă).

Nici nu e cazul să studiem aceste dinamici în termenii unei critici paseiste. Pur și simplu așa evoluează culturile occidentale contemporane. În Ivy League există încă „Humanities“ dedicate primului ciclu universitar: studentul poate alege între cursuri de neoplatonism, neuroștiințe și istoria artei etc. Dar acestea sînt excepțiile unui elitism crepuscular. Dincolo de asemenea incinte, unde se reproduce establishment-ul liberal global, căile pedagogice spre o cultură a sufletului, a rațiunii și a sensului sînt obturate prin explozia cantitativă a informațiilor, nihilism popular, cult naiv al taumaturgiei științifice și marotele aspirațional-motivaționale recitate pe YouTube, în conferințe pentru „publicul larg“.

Departe de mine orice explicație conspiraționistă. În definitiv, acestea nu sînt decît urmările ridicării nivelului intelectual mediu, la nivel planetar: o ridicare plafonantă, căci creierul are și el limitele lui. Înainte, celebram geniile și performanța. Acum, am intrat în etapa în care fiecare e liber să-și etaleze mediocritatea cu mîndria de a fi egalul altora, la fel de îndreptățiți să-și celebreze incompetența: nu s-a spus, de pildă, că „revoluția lui Trump“ anunță revolta maselor împotriva unei presupuse dictaturi a experților? Cînd sute de milioane de indivizi constituie clasa de mijloc a cunoașterii, Cunoașterea însăși devine un artizanat mic-burghez: chermeză universală a opiniilor, care se anulează reciproc într-o supă relativistă. Toți sîntem la fel (de deștepți sau de proști), pe o scară la care distincția personalității se lasă copleșită de indistincția vacarmului generalizat.

Situația presei românești mainstream, îmbogățită prin blogo- și vlogosferă, prin transmisiunile -live de pe Facebook sau prin fluxul încă privat al conversațiilor pe chat, are deci toate caracteristicile celei mondiale, cu un plus șarmant de provincialism balcanic, gîlceavă caragialescă și stereotip mental postcomunist. Prin mercenarizare, inflație și adaptarea frenetică la imperativul Breaking News, jurnalismul autohton s-a proletarizat, în logica neofeudală a baronatelor politice județene.

Am intrat, nu demult, în redacția unui ziar care mi părea mai curînd discret pe piață, dar care producea și „dezbateri“ transmise pe Internet, dintr-un mic studio: am fost șocat să traversez mai întîi o vastă sală-fagure, cu vreo 300 de „posturi de lucru“ compartimentate și tot atîția „operatori“ care nu sufereau, certamente, de claustrofobie. N-aș fi crezut că publicația respectivă are nevoie de atîția angajați! Presa a devenit interfața tot mai aglomerată dintre public, politică, afaceri și diferite instituții: un purgatoriu poleit, între un paradis pierdut și un infern de proximitate… 

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.