O cultură creştină

Publicat în Dilema Veche nr. 644 din 23-29 iunie 2016
Anemierea creştinismului? jpeg

La începutul lui 2015, universitarul Stéphane Ratti, profesor de Istorie a Antichităţii tîrzii, publica în Le Figaro zece argumente pentru ca în şcolile franceze să fie predată istoria creştinismului. Alături de alte voci, el pleda astfel ca societăţile noastre să recapete – prin instrucţie şi cultură generală – conştiinţa unei tradiţii care a contribuit în mod esenţial la formarea europenităţii. Din ea se trag valori de civilizaţie care pot să ne hrănească astăzi doar dacă le purtăm de grijă. Primul punct sublinia că Iisus a fost un personaj istoric, dovadă stînd Evangheliile şi Epistolele Sfîntului Pavel, ba chiar şi scurtele mărturii indirecte ale lui Suetoniu şi Tacitus. Un alt argument se referea la istoria ideilor, la extraordinara noutate şi la fertilitatea pe care a adus-o aici noţiunea de Întrupare, cea a unui Dumnezeu care îşi dă chip vizibil. El marca astfel două dimensiuni specifice creştinismului.

Într-adevăr, revelaţia christică a coborît prezenţa lui Dumnezeu în contextul unui loc şi al unui moment anume. Totuşi, întrupîndu-se în limitele unui loc şi ale unui punct al timpului, asumînd chipul unui personaj istoric, Logosul divin nu-şi pierde nici înălţimea transcendentă, nici nemărginita iradiere. Christos face ca transistoria să erupă în istorie. El nu „încape“ în istorie. El e „poarta“ prin care – din orice moment al istoriei – omul se poate referi la polul divin, poate creşte către el. Tocmai această paradoxală articulaţie între transistorie şi istorie interpelează neîncetat gîndirea creştină. Tocmai ea a determinat substanţa civilizaţiei creştine, i-a dat fermentul, întrebările, operele, stilul. A preda, a face cunoscută – cultural – astăzi tematica creştinismului ar trebui, cred, să insiste asupra acestei cruci, în care verticala divină deschide orizontala istoriei. Ea interzice „obiectivarea“ revelaţiei christice, gîndirea ei ca un fenomen intra-istoric, fie el excepţional.

S-a întîmplat nu de puţine ori ca o anumită apologetică să rostească superioritatea creştinismului – ca religie – prin argumentul istoriei. Religia creştină e mai adevărată decît celelalte, e singura adevărată – s-a spus – fiindcă aici Dumnezeu se face prezent în incontestabilul istoriei, în vizibilul ei. Succesul civilizaţiei noastre ar aduce şi el proba că nouă Dumnezeu ne a vorbit în chip real, adică în chip istoric. Istoria e luată astfel drept garant al Spiritului, dimensiunea ei decide asupra dimensiunii transcendente. Ceea ce se numeşte „studiul istoricităţii lui Iisus“ are meritul de a fi arătat ce dificultăţi întîmpină cercetarea atunci cînd tratează Evangheliile drept document istoric. A arătat, de asemenea, la ce portrete strident inadecvate se poate ajunge atunci cînd Christos e conceput şi cercetat doar ca persoană umană, cu funcţii socio-culturale: vindecător, figură a iudaismului mesianic, ţăran din Galileea, învăţător spiritual, revoluţionar social sau politic. E drept că pe aceeaşi linie se studiază formele de gîndire şi de expresie din Noul Testament, contextul istoric, mental, religios al revelaţiei christice, ceea ce e extrem de util. Ne ajută să înţelegem vocabularul simbolic de care Iisus s-a slujit pentru a-şi rosti mesajul. Dar aşa fiind, trebuie totuşi să rămînem conştienţi că dacă vestea cea bună se formulează astfel, sensul ei cheamă dincolo de forme particulare, iar sensul ei ultim e transfigurarea.

Secole întregi, creştinătatea a scrutat întruparea lui Christos într-un loc, un moment, o cultură anume îmbinată cu nemărginita lui iradiere. A stat în faţa acestui paradox care poate mobiliza raţiunea pînă la limitele ei, poate declanşa familiaritatea cu universalul Spiritului. Care ar fi astăzi – cînd trăim în contact nemijlocit, obligatoriu cu alte culturi şi religii – „aplicaţia“ acestei atitudini în comportamentul public?

Adeziunea la Christos sau la valorile şi civilizaţia pe care le-a modelat creştinismul ne va face reticenţi faţă de cunoaşterea/preţuirea altor culturi şi religii? Ne va împiedica să le sesizăm elanul transcendent? Ne va face să judecăm minusurile apărute în cuprinsul lor ca datorate unor religii deficiente, pe cînd minusurile din spaţiul nostru se produc în ciuda perfecţiunii creştinismului? Cum se poate împăca un asemenea decupaj istorico-cultural cu iradierea universală a lui Dumnezeu? Printre primii Părinţi ai Bisericii, această întrebare s-a pus. Unii au vorbit despre seminţele Logosului divin, mereu prezente în lume. Augustin, în Retractationes, afirma că realitatea a ceea ce, de la întruparea Logosului, se numeşte religie creştină a existat întotdeauna în umanitate. Dionisie Areopagitul (Ierarhia cerească, IX, 3): „Și asupra celorlalte popoare, din care şi noi ne-am înălţat spre acel ocean de lumină divină ce s-a revărsat pentru toţi… n au stăpînit zei străini“. Dacă logica creştinismului e unică, ea nu desfiinţează alte moduri ale divinului de a se articula cu umanul. În nivelul spre care cheamă Christos, toate căile spirituale îşi află convergenţa.

Astăzi, Europa se află în criză. Simţim că, în conştiinţa omului european, tradiţiile care i-au modelat civilizaţia pălesc, că prevalează un multiculturalism care relativizează valorile spiritului. Ne simţim ameninţaţi de un islam din care ne izbesc astăzi mai ales deformările agresiv ideologizate, teroriste. Şi aşa fiind, există autori care gîndesc apărarea valorilor europene sub forma citadelei asediate, a închiderii faţă de alte religii şi culturi. Dar alături de demnitatea persoanei, de libertatea de gîndire şi de expresie, specificul european cuprinde şi interesul pentru largul lumii, pentru chipurile sub care universalul e prezent nu numai în propriul spaţiu, ci şi dincolo de el. Acest interes face şi el parte din reţeta Europei. Şi el dă seamă despre liberalismul societăţilor noastre. Dacă e să ne îngrijim valorile, să le apărăm, să ne cultivăm prin ele, nu le putem despărţi pe unele de altele. Fundamentalismul (religios şi cultural) nu e un monopol al islamului. Exclusivism, fundamentalism cultural apar acum, pe alocuri, ca reacţie şi în Occident. Or, ele sînt pretutindeni o primejdie şi pentru civilizaţie, şi pentru libertatea spiritului.

A preda, a face cunoscută astăzi tematica creştină ar trebui, cred, să pună în evidenţă articularea între Universalul viu şi istorie. Şi, pe cale de consecinţă, capacitatea, aproape datoria spirituală a creştinismului de a percepe logica verticală a altor religii. Christos însuşi ne îndeamnă să nu rămînem închişi în fortificaţii exclusiviste, în limitările securizante prin care sîntem tentaţi să ne apărăm de crizele istoriei.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase. Cea mai recentă carte publicată e Modelul Antim, modelul Păltiniş. Cercuri de studiu şi prietenie spirituală, Humanitas, 2015.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.