Memoria la distanță

Publicat în Dilema Veche nr. 687 din 20-26 aprilie 2017
Sinodul panortodox (VI) jpeg

O provocare pentru spațiile muzeale, la noi și oriunde în lume, rezidă în capacitatea de a cultiva memoria unor evenimente de care ne desparte o distanță în timp din ce în ce mai mare.

Această dificultate crescîndă o regăsim și în cazul acelor inițiative publice sau private preocupate de memoria trecutului recent totalitar. Pentru al treilea an consecutiv, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a participat în Polonia, la Kryzowa (germană: Kreisau) – loc cu rezonanțe speciale privind rezistența antinazistă, dar și pentru ulterioara reconciliere polono-germană de după căderea comunismului –, la cel de-al 15-lea Seminar European Est-Vest (29 martie – 1 aprilie) care reunește instituții angajate în cultivarea culturii memoriei la nivel local și continental deopotrivă. Tema de anul acesta: „Demarcație și conexiune. Experiențe istorice la granițele din Europa“.

Referatele, proiectele și schimbul de bune practici au avut drept numitor comun întrebarea legată de tehnicile vizînd cointeresarea și implicarea generațiilor tinere în procesul mai amplu de cunoaștere a istoriei și de mijlocire a acesteia celor care vin peste decenii și secole. Așa cum ne arată și experiența de pînă acum a dezbaterilor IICCMER din cadrul expoziției foto-documentare „Comunismul în România“, găzduită cu generozitate de Biblioteca Națională, aceasta este miza reală nu doar pentru istorici, însă în egală măsură pentru democrație ca proiect social și mod de viață, așa cum este inclusiv și pentru marile comunități de credință confruntate cu amnezia ca formă mult mai eficace a ateismului, a combaterii în cunoștință de cauză.

Forțînd puțin limitele unei comparații la îndemînă, așa cum necunoașterea legii nu te scutește de consecințele ei, în cazul în care o încalci, nici istoria nu poate fi facultativă. Măcar și din simplul motiv că, orice ai face, ești în cadrele unor evenimente petrecute deja, dar care au încă ecouri, chiar consecințe nemijlocite, vizibile în viața cotidiană. Loc comun, dar nu mai puțin corect, ieșirea din istorie este echivalentă cu ignorarea activă, chiar dacă nu mereu conștientă, a propriei noastre definiții de ființe precedate, cu biografii parțial scrise de alții, cunoscuți și necunoscuți. Cu alte cuvinte, probabil la fel de plate în adevărul lor, a-ți imagina că nu ai nimic în legătură cu trecutul este atitudinea sigură prin care îți compromiți cu succes viitorul.

Un proiect baltic prezentat la Kryzowa anul acesta a atras atenția nu atît prin noutatea lui – este foarte dificil să fii nou absolut în această materie a muzeografiei recente după un secol devastat doar în Europa de două cataclisme –, cît mai ales printr-o anumită eficiență memorială: cum istoriile personale ale multor victime ale comunismului au fost aflate tîrziu, inclusiv după moartea celor în cauză, urmașii lor, nepoți și strănepoți, le povestesc pentru cei de azi și de mîine. Dincolo de legătura de familie, esențială, asistăm la recuperarea, la aducerea în imediat a unei memorii care părea să se îndepărteze iremediabil de noi într-un orizont difuz. Din posibil capital civic, suferința înaintașilor ajungea, prin necunoaștere, „inutilizabilă“.

Revenind la expoziția IICCMER de mari dimensiuni de la București, care poate fi vizitată tot anul 2017 și care reprezintă miezul unui viitor Muzeu al Crimelor Comunismului, intenționăm organizarea în curînd a unei dezbateri intrageneraționale și ulterior a uneia intergeneraționale. Prima ar lămuri în linii mari care este percepția trecutului recent totalitar în rîndul tinerilor de liceu. A doua ar pune față în față bunicii, părinții și copiii tot pe tema comunismului ca cezură istorică majoră. Asemenea ocazii sînt un rezervor de idei și tematici muzeale, de sugestii de contextualizare a informației, de traducere a datelor istorice, asigurîndu-le atractivitatea și implicit relevanța pentru ziua de azi și de mîine. 

Radu Preda este profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.