La aniversară

Publicat în Dilema Veche nr. 735 din 22-28 martie 2018
Cum am trăit Păltinișul jpeg

Antoine Compagnon a scris o magistrală sinteză numită Antimodernii. Paul Johnson și-a confirmat și el atitudinea conservatoare în cîteva cărți de critică a modernității. Putem constata că acest exercițiu intelectual e cel mai adesea asumat de oameni cu o cultură solidă, care apără ce merită prezervat din tradiția Occidentului și înțeleg fără complexe (nici măcar de superioritate) trama nihilistă a (post)modernității. Însă și reciproca e valabilă: recițiți, bunăoară, eseurile lui Susan Sontag din Contra interpretării. Una dintre figurile majore ale stîngii intelectuale dovedește că posedă pe deplin datele tradiției: nu demolează, ci surprinde blocaje sau limite. Nu se mulțumește cu negații pamfletare sau lozinici iconoclaste: raționează geometric, dezvoltînd argumente subtile. Pe scurt, există o cultură înaltă și la dreapta, și la stînga creației culturale occidentale din a doua jumătate a veacului trecut (continuată pînă astăzi). Această cultură înaltă a fost aproape spulberată – sau a devenit greu vizibilă – din pricina polarizărilor ideologice produse după încheierea Războiului Rece. Peisajul actual – magnifiat de (social) media – ne propune un set de prejudecăți caricaturale, confirmate vicios în „bule“ unde numai autoîndreptățirea simplificatoare pare să-și mai facă loc. În România – cum altfel? –, pasiunea sincronizării, întemeiată pe realitatea unui retard căruia blestemul formei fără fond îi conferă note tragicomice, s-a produs o dinamică similară. Am avut mari intelectuali de stînga (Călinescu, Vianu) și de dreapta (Noica și generația lui) care au pledat pentru sau împotriva modernității cu instrumente conceptuale savante și „materia“ bine asimilată. Nu găseai, la vîrful acelor generații, ageamii, impostori sau propagandiști.

Acum ne aflăm însă în altă „etapă“ și n-am motive s-o consider fericită. S-au rărit oamenii de cultură înaltă și au proliferat activiștii ambelor tabere. Nu mai au loc polemici de idei, ci bătălii propagandistice obtuz-intransigente. S-au pierdut deopotrivă calmul dezbaterii și politețea pe care o educație adevărată te îmbie să le salvezi în orice situație. Cauza acestei decăderi e de căutat în degradarea calității educației din România postcomunistă, dar și în faptul că trăim cu atenția dispersată, copleșiți de informații nefiltrate și într-un context mediatic tabloid, de unde orice marcă de răbdare analitică a dispărut. În asemenea circumstanțe, sincronizarea cu Occidentul (promovată prin sloganuri anticlericale/anticreștine de către o nouă generație educată precar) și prezervarea Tradiției (susținută la fel de precar, de către secțiunea talibanizată a respectivei generații) sînt deopotrivă ratate. Desigur că nu putem generaliza: există tineri complet secularizați și totodată bine educați (pe unde se mai poate), așa cum există și în zona „teologică“ o mini-elită de oameni școliți serios. Tot ce am obținut deocamdată e însă doar un spor de tensiune socială și agresivitate nevrozată. Pesemne că acesta e „spiritul vremii“: văd că multe glasuri deplîng situația descrisă și în Occident (unde alegerea lui Donald Trump a declanșat o isterie maniheistă inegalabilă). O întrebare simplă ne cere un răspuns clar: ne mulțumim să alunecăm pe această spirală (indiferent unde ne ar conduce) sau regăsim frîna onestității intelectuale bazate pe chestionarea permanentă a propriilor „certitudini“? Bine, vor spune unii cititori, dar cine să reactiveze aceste mecanisme psihosociale bazate pe evidența că o viață comunitară civilizată e definită prin autocontrol și moderație? Într-adevăr, moderația (virtute cardinală a spiritului conservator) nu mai e deloc prizată. Încerc să o practic și mă văd acuzat de „trădare“ din ambele direcții. A fi moderat, pe baza convingerii că extremismul compromite orice „cauză“, nu mai este izvorul bunului-simț, ci „dovada“ că nu ai opinii ferme, că o „scalzi“ lamentabil și te pretezi la dubioase ambiguități. M-am gîndit să dedic aceste reflecții chiar Dilemei vechi, printre veteranii căreia mă număr, la împlinirea unui sfert de secol… 

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.