Jihadul ca fapt cotidian

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Cum am trăit Păltinișul jpeg

După atentatele de Paștele catolic, petrecute în Lahore, Pakistan, Mircea Cărtărescu exclama pe Facebook: „Mi-e rușine că sînt om!“ Peste 70 de noi victime (mai ales femei și copii) ale talibanismului islamist! Și asta la numai cîteva zile după atentatele comise la Bruxelles, în centrul simbolic al Uniunii Europene. De fapt, seria neagră e aproape continuă și înconjoară ca o fîșie îndoliată un perimetru menit să sufoce nucleul civilizației occidentale. Violența organizată de celulele teroriste lovește din Coasta de Fildeș pînă în inima Anatoliei, din Siria, martiră, pînă la sala Bataclan din Paris. Riscăm banalizarea acestui rău pe filiera „breaking news“, urmate de valurile unor comentarii neputincioase sau de revelația atîtor structuri de forță (servicii secrete, poliții, jandarmerii) subminate de frică și neglijență. Știm că frica pune stăpî­nire pe societățile occidentale din două motive: Europa n‑a mai cunoscut războiul intern din 1945, iar noile media reverberează emoțiile colective foarte rapid și amplu.

M-a interesat un fenomen direct legat de r­e­cru­descența terorismului islamist pe sol european: revenirea culpabilizatoare la tema creștinismului invizibil. Stînga socialistă (cu verii săi comuniști) e de părere că, pentru a scăpa de noi atentate, trebuie să generalizăm secularismul: nu europenii sînt vizați, ci mai curînd creștinii, „competitori“ ai islamului. Cu cît mai multă laicitate, cu cît mai puțin creștinism, cu atît mai puține incitări la adresa islamului european „discriminat“. Aici, laicitatea rimează penibil cu lașitatea… Dreapta (de toate culorile) spune că, dimpotrivă, stînga a debilitat identitatea europeană și, iată, murim fără să mai avem de ce și pentru ce să organizăm o rezistență eficace. Secularizarea, pe care unii filozofi ai religiei o văd ca pe un rod al creștinismului „matur“, e ireversibilă. Și e bine ca statul și confesiunile religioase să rămînă distincte, conlucrînd pentru binele public. Dar nici cu toleranța exagerată nu ne putem apăra căminul, familiile și valorile care ne fac europeni. Trebuie prin urmare să detabuizăm creștinismul: să legitimăm discursul despre libertate și demnitatea persoanei umane, pentru că ele (ca supreme corolare evanghelice) ne definesc esențial modul de viață. Să înțelegem că revenirea la patrimoniul creștin și la învățătura lui Iisus Hristos nu reprezintă un caricatural „nou Ev Mediu“, ci mai degrabă singurul remediu spiritual menit să fortifice moral rezistența noastră de lungă durată în fața terorismului islamist. 

Oricît de puțin încîntătoare va fi această perspectivă, urmează un război îndelungat, episodic, udat cu valuri de sînge, în piețele centrale ale metropolelor noastre, pe care jihadiștii le vor golite și reocupate cu turbane, săbii și versete coranice. Un război pe care trebuie mai întîi să-l cîștigăm la nivelul credinței democratice și al solidarității creștine, fără complexele absurd induse de corectitudinea politică. Nu e nevoie nici de panică populistă fascistoidă, nici de defetism colectiv, nici de stîngism utopic. E nevoie de omenia elementară a 500 de milioane de oameni care, tocmai pentru că trăiesc în sfera tradiției creștine, vor pacea, dar și dreptatea, vor libertatea, care se opune structural fundamentalismului politico-religios.

Mi se pare urgent consensul bipartizan asupra reprimării legale dure a terorismului islamic. Trebuie înăsprită legislația antitero în cele 28 de state membre UE. Ar fi extrem de oportună amplificarea schimbului transatlantic de date referitoare la rețelele teroriste (intelligence sharing). Și mai trebuie ca politicienii moderați să pună în cui super-precauțiile PC, pudibonderiile discriminării pozitive, subvențiile sociale pentru familiile islamiste ai căror șomeri se instruiesc la „seminariile“ ISIS din Siria și Irak. Dacă ei vor fi incapabili să producă anticorpii meniți să apere civilizația iudeo-creștină, misiunea aceasta va fi uzurpată de propriii noștri extremiști, care alimentează extremismul global.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.