Bartolomeu Valeriu Anania

Publicat în Dilema Veche nr. 728 din 1-7 februarie 2018
Sinodul panortodox (VI) jpeg

Zilele acestea se împlinesc șapte ani de la plecarea lui dintre noi. Motiv să ne uităm, de la distanța pe care timpul o oferă, la anvergura celui supranumit „leul Ardealului“, admirat și contestat deopotrivă.

Dacă ar fi să judecăm valoarea unui om după ecoul pe care îl mai are în conștiințele celor de după el, ei bine, Mitropolitul Bartolomeu este mai prezent decît oricînd. Predicile lui, de pildă, sînt și azi ascultate cu interes, inclusiv de oameni nu doar ortodocși, care nu au mai apucat să îl cunoască, așa cum pozițiile exprimate de-a lungul păstoririi sale nu și-au pierdut din actualitate: de la îndemnul de a nu deveni complici ai corupției spirituale la avertismentul de a cultiva o ecologie a sufletului, atenți fiind la deșeurile care vor să ne populeze interior, și de la grija față de copiii abandonați de părinții plecați la muncă în străinătate, lăsați astfel pradă unor trăiri care se pot sfîrși tragic, la diabolica insinuare a drogurilor în viața tinerilor pe care îi încuraja să își trăiască tinerețea, dar astfel încît, mai tîrziu, să nu le fie rușine.

Nu de puține ori aud remarca unora de azi „Ce ar spune în această situație Mitropolitul Bartolomeu?“, fapt care întărește calitatea lui de reper. Este comun personalităților reale, nu celor închipuite, să fie modele, să ofere soluții. Cum face Mîntuitorul Hristos în toate întîlnirile Lui și despre care relatează Evangheliile: învață, vindecă, arată, consolează, rezolvă, încurajează, distinge, lămurește, atenționează. Pe scurt, arta pastorală pe care o predă Apostolilor și aceștia ucenicilor este una pe cît de aparent banală, pe atît de concretă, eficientă. Ea are în centrul ei omul așa cum este, nu așa cum ar trebui să fie. Tensiunea dintre ideal și realitate nu se rezolvă prin ignorarea lipsurilor, ci tocmai plecînd de la ele. La polul opus tuturor ideologiilor, antropologia creștină este profund realistă.

Evident, tot asemenea personalităților reale, caracterul său puternic avea să stîrnească nu doar admirație. Mitropolitul Bartolomeu a avut mereu detractori, de la cei care l-au acuzat de extremism la cei care au vrut să scoată din el un colaborator al Securității. Inclusiv ca păstor la Cluj, după căderea comunismului, se va confrunta cu adversitatea și ticăloșia unora, din propriul mediu eclezial și mai ales din afara acestuia, gata să colporteze tot felul de grozăvii. A plătit constant, la suprapreț, dorința de libertate. Era conștient că acest preț nu poate fi decît mare. Nefiind în nici o tabără – nici literară, nici politică și nici eclezială –, a fost mereu vînat. Refuzul înregimentării va fi aspru: de la împiedicarea de către Securitate a continuării misiunii în America la marginalizarea de către propria lui Biserică.

La data alegerii lui ca urmaș al vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului și Clujului, în 21 ianuarie 1993, arhimandritul Bartolomeu Valeriu Anania, cum își semna corespondența, era de ceva vreme la mănăstirea Văratec, unde lucra la noua haină a Bibliei în limba română. Pensionar încă de pe vremea Patriarhului Iustin și trecut de 70 de ani, se retrăsese pentru această lucrare, după ce, în primii ani după căderea comunismului, prin înființarea Grupului de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, a încercat să dea cîteva impulsuri notabile și între timp memorabile, începînd de la recunoașterea lașității unor slujitori în timpul comunismului – fapt asumat de Sfîntul Sinod în pastorala din ianuarie 1990 – și pînă la pledoaria în favoarea reintroducerii orei de religie în școala publică.

Nostalgia multora după Mitropolitul Bartolomeu este și va fi în continuare accentuată de crizele prin care trecem și de care o să mai avem parte. Este, în fapt, un alt mod de a formula dorința de a mai vedea figuri publice, bisericești și nu numai, în stare să îmbine claritatea exprimării cu temeinicia faptei, verticalitatea cu bunătatea, știința de carte cu empatia, buna creștere cu slujirile înalte, teologia cu arta și în general cu mediul cultural. Îmi aduc aminte cum un copil, întrebat chiar de Mitropolit pe treptele catedralei, ce vrea să devină cînd va fi mare, acesta nu a avut nici o ezitare și a răspuns: „Cînd am să fiu mare, vreau să mă fac Bartolomeu!“

Dumnezeu să îl ierte pe Mitropolitul Bartolomeu, iar pe noi, cei rămași mai săraci, să ne lumineze!

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.