Aristocraţie

Publicat în Dilema Veche nr. 87 din 15 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Aveam vreo 15 ani cînd am citit dedicaţia lui Alexandru Paleologu către A.E. Baconsky, pe cartea numită Bunul simţ ca paradox. Închinarea amicală se încheia prin formula: "...şi, last but not least, DOMNULUI A.E.B..." Am descoperit ulterior autorul acela cu nume grecesc, pe care-l asociam, fals, cu V.G. Paleolog (neavînd, încă, posibilitatea de a-l conecta, apocrif, la familia omonimă a bazileilor bizantini). Textul provoca fiorul ineditului absolut. Nu putea fi comparat cu tonul stereotip al eseurilor din anii '80 care căpătaseră, în majoritate, ştampila unei goale preţiozităţi sibilinice. Abia intuit, Alexandru Paleologu mă fermeca deja prin jactanţa lui elegantă, prin verbul său deopotrivă tăios şi flexibil, ca o lamă de Toledo. Regăseam în pulsaţia lui aforistică tonusul aparent cinic, dar plin de înţelepciune, al moraliştilor francezi din stirpea lui Vauvenargues şi La Rochefoucauld. La capătul lecturii - completată apoi cu alte cărţi ale acestui maestru informal - am înţeles de ce preţuise el atît, în scrierile tatălui meu, domnia caracterului literar. Din domnia spirituală se întrupa cea mai eficientă, căci intern corozivă, opoziţie la realitatea trivială a comunismului crepuscular. Numai domnii se puteau salva, împreună, unindu-şi, cu etichetă şi tact, individualităţile condamnate. Trebuia să rămîi domn împotriva tuturor dejecţiilor lumpenizante, să-ţi ţii rangul interior mai presus de avatarurile umilinţei programate. Din fericire pentru adevărul pe care-l aproxima, predicaţia seniorială oficiată de Alexandru Paleologu se ridica pînă la Dumnezeu. El îl slujea, discret şi ferm, pe Hristos ca Domn. Găsise în Acela un model de nobleţe transcendentă şi nepărelnic întrupată. Aşa că nu mă miră fidelitatea lui faţă de Împăratul ceresc, în sacramentul căruia a ţinut morţiş să plece din lumea noastră. Nu mi-aş fi permis să-i spun vreodată - altfel decît în absenţă - "Conu Alecu". Şi asta nu doar pentru că ne despărţeau peste patru decenii (decalate epocal), cît pentru că îmi vedeam lungul nasului. Ştiam că sînt încă departe de ucenicia desăvîrşită a stăpînirii lăuntrice. Alexandru Paleologu poseda comori de amenitate, de răbdare superior distribuită şi de retractilitate delicată. Numea prostia pe numele ei, dar îi tolera pe imbecili ca pe un soi de mezini cărora inteligenţa nu le poate răpi dreptul la redempţiune. Cu rîvnă necăznită, domnul Paleologu transcria, în registrul aparent frivol al mondenităţii, ansamblul însuşirilor christice, începînd cu milostenia. Ţineţi minte papionul lui Ion Raţiu, acel inocent accesoriu care smintise complexul proletar al primilor ani '90? Un simplu nod de mătase întărîta pe atunci valuri de resentiment antielitist... În ce-l priveşte, Alexandru Paleologu era atît de naturaliter impozant încît ar fi putut, metafizic vorbind, să străbată cu hainele sale de tweed pînă şi hoarda unei "mineriade". Se nota la el paralelismul subtil dintre exterioritatea impecabilă şi dorinţa de şlefuire sufletească. Bastonul său cu măciulie de argint întruchipa, sub un deghizament anacronic, perenitatea autoritară a toiagului de patriarh. Fără teama de exagerări criticabile, aş spune chiar că vestimentaţia conului Alecu nu se obstina în trecut, ci îndeplinea, simbolic, funcţia anagogică de a ne proiecta, laolaltă, într-un viitor îmbunătăţit. Printre clişeele encomiastice (menite să ne consoleze cu plecarea lui) se numără şi acela că, în Alexandru Paleologu, a murit ultimul dintre "adevăraţii noştri boieri". Formula cuprinde o teribilă inepţie. Dacă ea ar fi exactă, atunci am fi, ca neam, pur şi simplu terminaţi. Lecţia conului Alecu trebuie citită, dimpotrivă, ca îndemn la veşnica pomenire a spiritului aristocratic, în ferventă intimitate cu Domnul cel Înviat. Boieria lui genealogică era depăşită prin legătura de sînge, euharistic validată, cu linia ce încrucişează libertatea şi revelaţia. La o asemenea răscruce, silueta lui Alexandru Paleologu ne întîmpină pururea cu un surîs şi o sclipire de monoclu. Teodor BACONSKY

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.