Altceva

Publicat în Dilema Veche nr. 101 din 22 Dec 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Idei în dialog a împlinit un an de existenţă admirabilă şi putem afirma că, în răstimp, publicaţia şi-a ocupat consistent propria nişă: o revistă elevată, de eseu şi dezbatere ideologică adesea polemică, niciodată trivială, întotdeauna incitantă. Nivelul superior al textelor, grafica fabulistic-moralizantă datorată lui Devis Grebu, prestigiul emblematic al directorului H.-R. Patapievici şi galeria (altfel deschisă) a colaboratorilor deja încetăţeniţi sînt, pe fondul exploziei de vulgaritate din presa noastră scrisă, argumentele unei evaluări bine compensate. E clară, apoi, orientarea sa către o dreaptă liberal-creştină, cu accente temperat conservatoare şi filtre axiologice mai curînd severe. În jurul redacţiei gravitează erudiţi specializaţi în patrimoniul gîndirii iudeo-creştine, filozofi axaţi pe ştiinţele cognitive, teologi laici formaţi în Apus, analişti nutriţi cu clasici ai politologiei de factură aroniană, universitari versaţi în istoria mentalităţilor... Bref, oameni cu CV şi bibliografie: adevărate personalităţi brusc şi fericit înmănunchiate! Apariţia lunară e îndeobşte condamnată la inactualitate sau la acel gen de "actualitate" factice, pretins platonică, din care cititorul contemporan, fatalmente grăbit, se poate înfrupta sporadic, fără să-şi satisfacă sentimentul participării la cronica socială a noii Românii. Nu e cazul ID. Deşi rară la chioşc, ea nu se îngălbeneşte metaforic. E intrinsec vie, pentru că nu vizează suprafaţa evenimentelor, ci subiacenta competiţie dintre tendinţele culturale majore: acelea care, dacă înving, ambiţionează să modifice percepţia decidenţilor asupra realităţii pe care politicile lor o modelează şi o explică. ID e decis contrară multiculturalismului şi bine face, pentru că această ficţiune comod-iresponsabilă a început să arunce în aer - cu bombe sau cocktailuri Molotov - letargia postburgheză, ipocrit umanistă şi castrator-decreştinantă a "bătrînelor" societăţi occidentale. După un an cu ID, încep să fiu mai optimist cu privire la mişcarea intelectuală din această ţară: în fine, ceva coerent, civilizat şi totuşi ferm (ei da!). Nu ştiu dacă făcătorii revistei ştiu sau simt că proiectul lor posedă un semnificativ potenţial de coagulare politică. Poate că ei s-au reunit doar pe criteriul unor afininăţi difuze: tabela de valori comune a cuadragenarilor instruiţi, situaţi deja pe poziţii profesionale relevante, iremediabil urbani şi care chiar au chef să respingă mimetismul provincial la adresa a tot ce mai produce (aşa zicînd) "Occidentul". E vorba despre membrii unei elite informale, care consideră (deocamdată intuitiv) că noile state-membre ale UE mai pot încă evita entropia sistemului continental. E aici o forţă virtuală care merită organizată, structurată, tradusă într-un program. Nu predic anexarea partinică a revistei: o asemenea turnură i-ar altera vocaţia de forum al individualităţilor ridicate, prin efort de abstracţie, deasupra lor însele. Mă gîndesc doar la includerea în sumar a unor teme dedicate, pragmatic, posibilelor linii de acţiune ale României în interiorul clubului european din care, peste X luni, va face parte. După 1990, mulţi dintre noi s-au repliat într-un naţionalism rudimentar, decorativ şi patetic. Iar pe linie ortodoxă, ne-am închipuit, cu o jenantă naivitate, că putem transfera mînăstirile moldovene la Bruxelles. Acum fermentul ideatic s-a rafinat. E loc de o nouă sinteză, capabilă să îmbine diferenţa răsăriteană, faptul discutabil al globalizării, dreptul de a folosi dreptul (într-o Uniune fondată pe egalitatea statelor membre) şi de a reabilita, cu tot instrumentarul conceptual, o dreaptă moderată, scutită de reflexe vetust apologetice şi de veşnice porniri defensive. O dreaptă care salvează Tratatul Constituţional (aparent distrus de xenofobia reţetelor populiste) printr-o reasumare transparentă şi onestă a tot ceea ce modernitatea revoluţionară a scos, cu rele intenţii, din jocul simbolic al imaginarului european. De-a lungul negocierilor de aderare, am tot aflat ce doreşte UE de la noi. Poate că, prin "idei în dialog", vom apuca ziua cînd îi vom spune şi noi ce aşteptăm de la ea. Adică mai mult. Şi, mai ales, altceva.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.