SCH Grand, în parteneriat cu Asociația Creatorilor Independenți, a organizat în perioada 23-25 noiemebrie 2017 ediția inaugurală a evenimentului „The Grand Heritage” – primul proiect din România care așază arta tradițională românească acolo unde îi este locul, în topul manufacturilor internaționale, în imediata vecinătate a luxului artizanal. Arta autentică românească este, în esență, un meșteșug desăvîrșit în secole, de cei mai pasionați dintre noi, cei înzestrați cu un talent nativ de a transforma banalul în excepțional.

Evenimentul de deschidere a avut loc în data de 23 noiembrie, în galeria comercială The Grand Avenue, în prezența a numeroși invitați, care au putut admira îndeaproape tehnica prelucrării sticlei, a lutului sau a lînei de la acei maeștri populari care au, probabil, cele mai frumoase povești despre arta noastră tradițională. De asemenea, cei prezenți au putut degusta din cele mai reușite produse românești, oferite de partenerii evenimentului, care au pregătit delicatese culinare după rețete vechi de sute de ani.

Elena Kuji Buteică, reprezentant al Asociației Creatorilor Independenți, a susținut că demersul de susținere a valorilor tradiționale trebuie să se regăsească în fiecare dintre noi: „Sufletul poporului român este reprezentat de acești meșteșugari desăvîrșiți în arta lor. Ei ne cinstesc istoria, tradițiile și ne învață să păstrăm frumosul viu și nealterat acum, precum și în viitor. Avem o bogație de cultură, o moștenire prețioasă ce merită atenția și dedicarea noastră pentru a o perpetua mulți ani de acum încolo.”

Momentul cel mai emoționant al zilei a fost minirecitalul corului Sunete Vesele, un grup format numai din copii, care a cîntat cîteva melodii culese și adaptate din folclorul românesc. Artiștii populari prezenți la prima ediție The Grand Heritage au fost: 

Ioan Alexandru Rotar din Tîrgu Mureș, județul Mureș, este un artist sticlar și meșter popular pentru care sticla nu mai are nici un secret. Are o dibăcie fantastică și reușește să transforme acest material în cele mai spectaculoase obiecte, multe produse fiind realizate pe loc: figurine din sticlă, globuri de toate mărimile, ustensile, stilouri și multe, multe altele.

Constantin Mischiu din Horezu, județul Vîlcea, este un meșter popular și creator de artă tradițională, specializat în ceramica de Horezu, cea care este inclusă de UNESCO în Patrimoniul Cultural Imaterial

Antoaneta Nadu din Bechet, județul Dolj, este un artist popular și creator de artă tradițională, specializat în tehnica covoarelor oltenești, realizate din lînă naturală, după catastife vechi și care integrează motive autentice românești. Tehnica de țesut a covoarelor tradiționale românești, cunoscută sub denumirea de ‘scoarță’ a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, ca parte a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, de Ziua Națională a României, în data de 1 Decembrie 2016.

Ileana Hotopilă din Ulma, județul Suceava, este meșter și artist popular, specializat în ouă încondeiate sau „închistrite”, așa cum sînt cunoscute în zona Bucovinei. O femeie extrem de talentată, cu har de la Dumnezeu și cu dorința de a transmite mai departe din tehnica pe care a învățat-o încă de cînd avea zece ani, cînd a pictat primul său ou. Astăzi, face ouă încondeiate pentru Paște, dar și pentru Crăciun, la care lucrează tot anul.

Ecaterina Diulescu din Craiova, județul Dolj, este o învățătoare care a renunțat la catedră pentru a se dedica pasiunii de a tricota. De aici și pînă la a conduce un adevărat atelier de tricotaje cu motive tradiționale românești nu a mai fost decît un pas. Astăzi, Ecaterina și echipa ei sînt specializate în pulovere și piese unicat, care ajung în colecții private din toată lumea.

Jorj şi Olimpia Dimitru din București au descoperit pasiunea pentru olărit tîrziu, însă dragostea față de lut i-a făcut să se perfecționeze într-un timp foarte scurt și, astăzi, sînt cunoscuți în toată lumea pentru operele care le ies din mîini. Lucrează pe o roată de olar manuală, pe care o învîrt singuri atunci cînd modelează ceramica, pentru că numai astfel simt fiecare detaliu al obiectului pe care îl fac. Lutul este unul special, adus de la Cristuru Secuiesc, fiind preparat de un specialist în domeniu, astfel că vasele, clopoţeii şi tot felul de alte lucruri din ceramică pe care le confecţionează să reziste cît mai mult.

Mariana Lăcrămioara Ionescu din Pitești, județul Argeș, este un artist popular, creator de artă tradițională, specializată în articole textile și broderii. Zonele subcarpatice Argeş şi Muscel excelează prin tehnica broderiilor, cu o mare varietate de puncte. Lucrările Marianei sînt bazate pe tehnica şabacului sau ajurului. Mai întîi sînt trase fire, numărul acestora fiind strîns legat de complexitatea motivelor decorative ce vor fi lucrate. Decorul este realizat apoi cu fire de bumbac, in sau mătase, în culoarea fondului sau în fire colorate. La final , urmează o altă tehnică veche – dantela croşetată cu mîna, motivele folosite fiind geometrice, vegetale si florale.

Mihaela Moldoveanu din București este meșter popular fascinat de ia românească, ce muncește necontenit pentru a omagia această piesă vestimentară adînc înrădăcinată în spiritul autentic românesc.