Hotărît lucru, justiția română nu ar trebui să mai meargă singură noaptea prin oraș. Și mai ales marți noaptea, cînd e deja statistic dovedit că i se întîmplă cele mai mari necazuri.

După “marțea neagră” din 2013 din parlament, a urmat azi-noapte “marțea neagră” de la guvern. Într-o ședință de la miezul nopții, noul guvern PSD a adoptat o ordonanță de urgență prin care a tăiat din codul penal neglijența în serviciu și a stabilit că abuzul în serviciu atrage o răspundere penală doar pentru prejudicii care depășesc 200.000 de lei. Rămîne o infracțiune și paguba de sub acest prag făcută prin abuz în serviciu, dar nu mai e penală, ca pînă acum, ci doar civilă.

Decizia guvernului a fost sancționată atît post-factum, cît și preventiv. Contestările au venit din stradă, de la magistrați și de la președinție. Au ridicat din sprîncene și unii reprezentanți occidentali. Știind probabil mai bine cu cine au de a face, procurorii au spus că acum există pericolul ca infractorii să își segmenteze prejudiciul în mai multe porții de sub 200.000 de lei. Protestatarii din stradă și președintele Iohannis au scos în față posibilitatea ca proiectul modificării legislative să fi fost făcut cu dedicație. De exemplu, președintele PSD Liviu Dragnea are un proces în care e invocat un prejudiciu al cărui cuantum se învîrte suspect de aproape de pragul cu pricina.

Cu toate acestea, guvernarea PSD (la care e aliată și o formațiune mai nouă, creată de fostul premier liberal Tăriceanu) a trecut la fapte printr-un gest de un autism politic aproape perfect. Și nu e vorba doar de adoptarea aparent pe furiș și în grabă, noaptea, a ordonanței de urgență sau de ignorarea protestelor de stradă. PSD nu a explicat suficient de clar și de răbdător de ce dorește aceste modificări. Sau, în cel mai bun caz, a încercat un soi de explicații, dar la televiziunile sale, care numai de păstrarea sensului mesajelor nu se preocupă. PSD nu a dozat deloc schimbarea dorită, așa cum obișnuia cînd în parlament activau vestiții “combinatori” Viorel Hrebenciuc și Miron Mitrea. A acționat brutal și provocator, oarecum atipic pentru un partid de guvernămînt cu o majoritate așa de confortabilă în parlament. Și în consecință a lăsat impresia că de fapt nu are argumente solide ci îndeplinește un act de voință unilateral.

Ce se poate intui însă din atitudinea PSD-ului este frustrarea acumulată în partid față de campania anticorupție, în care pesediștii se simt ciuca bătăii. Într-un fel, e și normal; ei sînt preferații alegătorilor și ajung cel mai des în postura ca banul public să le facă cu ochiul. Dar frustrarea provine și din faptul că vechii săi aliați de pe vremea lui Ion Iliescu, și anume serviciile de informații, sînt acum percepuți ca adversari. Astfel că asistăm la situația ușor paradoxală ca tocmai PSD-ul să vorbească de ocolirea de către DNA a anumitor politicieni și de încălcarea procedurilor și a drepturilor civile în iureșul anticorupției. Pe acest fond, și pe valul voturilor din decembrie, PSD practică un fel de guvernare de răzbunare, care probabil a lăsat urme și la împărțirea bugetului de stat. Pe 2017, unele instituții implicate în lupta anticorupție au obținut procente mai mici din buget decît anul trecut.

Este exact genul de guvernare care nu ajută la recîștigarea încrederii în vot și în instituțiile democratice importante. Pentru că impresia de stat luat captiv de PSD a provocat o reacție emoțională de amploare, vizibilă în stradă și pe Facebook. Un partid care a cîștigat corect alegerile e acum contestat virulent în aceste medii, iar pe opoziție e pusă o presiune majoră pentru a aduce și în parlament jocul contestării radicale. Totul după o perioadă de un an de zile în care guvernarea nu a fost asigurată de forțe politice rezultate din alegeri. Clasele politice actuale s-au radicalizat și potențat reciproc dar se pare că acum nici una dintre ele nu se gîndește la efectele acțiunilor sale asupra evoluției democrației în România.,

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Foto: adevarul.ro, Florin Iordache, ministrul Justiţiei