Cînd stau de vorbă (fiindcă de obicei merg de vorbă), memorienii folosesc prăjini. Prăjina folosită cel mai frecvent este „prin urmare“. „Prin urmare“ are între doi şi trei metri (măsurată de la vorbitor la primitorul vorbelor) şi cu ea se ajunge lesne la concluzii.
 
Aproape la fel de frecvent folosite sînt prăjinile „în definitiv“ şi „aş dori să remarc“. „În definitiv“ e mai scurtă (are doar un metru şi ceva), dar scurtimea îi dă un plus de vioiciune. „Aş dori să remarc“ seamănă mai mult cu o undiţă decît cu o prăjină, avînd la capăt un cîrlig în care vorbele se zbat. Cînd nu se zbat, fug pe loc sau tropăie. Ca să nu tropăie prea tare, vorbitorul scutură prăjina, ceea ce pare că le-ar linişti.
 
Memorienii muţi folosesc pentru a se exprima prăjini abstracte, iar analfabeţii scîndurele.
 
din volumul Despre, Editura Herg Benet, 2014.
 
Dan Stanciu va citi în cadrul Festivalului Dilema veche de la Alba Iulia. Mai multe detalii şi programul festivalului aici.