Ca mai toate disputele publice de la noi, și cea dintre compania de asigurări NN și Guvern a durat trei zile și apoi s-a stins brusc, lăsînd impresia că nu mai e nimic de spus și că lucrurile au reintrat în normal. Și totuși, ceva pare în neregulă în continuare cu fondurile de pensii administrate privat (așa-numitul „pilon II de pensii”), iar în toată controversa, nu am găsit pe nimeni care să-l menționeze.

Cel puțin un punct din e-mail-ul pe care l-am primit în calitate de contribuitor la fondul de pensii administrat de NN (fostă ING) l-am găsit exagerat. Se spunea acolo de „discuțiile din spațiul public” legate de „o eventuală decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private”. Nu îmi amintesc de nici o astfel de discuție și nu cred că dacă ea s-ar fi produs, presa nu ar fi vuit precum a făcut-o după apariția e-mail-ului de la NN. Așa că mi s-a părut că NN a inventat aceste discuții și mai mult, le-a acreditat printr-un mesaj transmis public la zeci de mii clienți. Dacă le-ar fi făcut un politician din opoziție, trimiterile ar fi fost receptate mai cu rezerve, dar lansate de cea mai mare companie de astfel de fonduri, ele sună mai grav și mai ales riscă să lase impresia că NN a fost intoxicată politic.

E adevărat că de naționalizarea fondului de pensii administrat privat s-a mai vorbit, dar în 2010. Propunerea Guvernului Boc nici nu a apucat să facă valuri, fiind respinsă de FMI și Comisia Europeană. În schimb, în același an, veșnicul guvern Orbán din Ungaria suspenda plățile către sistemul de pensii administrat privat; dar e de spus că structura bugetelor de pensii din Ungaria era ușor diferită de cea din România.

De cealaltă parte, și reacția unor politicieni după e-mail-ul de la compania de asigurări a fost disproporționată. Președintele PSD Liviu Dragnea a vorbit de olandezii (ING/NN este o companie olandeză) care și-ar permite așa ceva numai într-o colonie, nu și la ei acasă. Menită probabil să protejeze imaginea externă a PSD, declarația mai degrabă nu a reușit să o atenueze pe cea făcută de același personaj politic la adresa altei companii străine, Raiffeisen Bank, în timpul demonstrațiilor anticorupție de la începutul anului. Alt politician a sugerat că NN are probleme cu fondul pe care îl administrează și că prin trimiterea e-mail-ului ar vrea să le mascheze. O declarație la fel de derutantă și picată ca din senin, ca și cea privind naționalizarea. De fapt, discuția odată stîrnită, ar fi putut avea accente interesante, în prezent ratate. Ca de pildă faptul că, potrivit unor estimări, 70 la sută din investițiile fondurilor de pensii administrate privat merg în titluri de stat; cu alte cuvinte, tot statul trebuie să fie menținut în firmă bună, dacă vrem să primim pensii, fie ele de la bugetul public sau din fonduri administrate privat.

Dar, revenind la e-mail-ul de la NN, pe lîngă avertizarea cu naționalizarea, administratorii privați mai aminteau de alte două posibile amenințări: înghețarea procentului destinat administrării private din ceea ce se varsă la fondul de pensii și blocarea parțială sau integrală a sumelor virate la fondul administrat privat. Pentru a clarifica pe scurt cum funcționează mecanismul, e de spus că statul a acceptat acum vreo zece ani să îi lase și pe privați să administreze o parte din contribuțiile la pensii făcute de angajați. „Înghețarea procentului” se referă la plafonarea acestei părți destinate administrării private la pragul de 5,1% din prezent, iar „blocarea parțială sau totală a virării” înseamnă că statul nu mai face plățile către fondul administrat privat după ce totuși colectează contribuțiile angajaților.

Ei bine, la acest ultim aspect vreau să mă refer. Deja statul e ușor în urmă cu achitarea contribuției către fondul administrat privat. Adică mie, ca angajat, la plata salariului deja mi se reține contribuția la pensii; cum ar veni, banii sînt deja la buget. De acolo, cei 5,1% ar fi trebuit să plece la fondul administrat privat, numai că în practică aceasta nu se întîmplă acum, ci abia peste o lună.

NN pune la dispoziția clienților date privind evoluția contului personal de pensie. M-am uitat pe cele din contul meu și am constatat că ultima contribuție virată de stat este făcută pe 22 februarie 2017 și este aferentă lunii decembrie 2016. Înainte, pe 20 ianuarie 2017, se virase contribuția aferenta lunii noiembrie 2016 și tot așa, pe 21 decembrie 2016 primisem cota pentru octombrie 2016. Problema este însă că din 22 februarie nu a mai intrat nimic în contul meu de pensie administrat privat. Dacă se menținea cadența precedentă, în jur de 20 martie ar fi trebuit să apară că ar intrat suma aferentă pentru ianuarie. Mai e puțin și se face și 20 aprilie și această sumă nu figurează ca fiind virată.

Aici sînt mai multe posibilități. Una ar fi că NN nu și-a actualizat datele, cel puțin în secțiunea în care au acces clienții. Dar așa ceva nu s-a mai întîmplat pînă acum. Apoi ar fi posibilitatea ca firma la care lucrez - Societatea Română de Radiodifuziune - să fie un caz particular. În definitiv, de ea chiar s-ar putea spune că a fost „naționalizată” atunci cînd a fost trecută la buget - aproximativ în aceeași perioadă în care încasările la pensiile private au dispărut din evidențe. Dar aceste încasări se fac automat, indiferent de sursa de finanțare a unei instituții care funcționează legal. În sfîrșit, dacă nu mai e ceva care pur și simplu îmi scapă, înseamnă că Guvernul Grindeanu nu a mai plătit de două luni contribuția cuvenită la fondul de pensii administrat privat - aceasta adăugîndu-se la întîrzierea „istorică” de o lună, o lună și ceva, de care am vorbit. Ceea ce ne-ar plasa în situația de „blocare parțială a plăților” menționată în e-mail-ul de la NN. De ce sumă „întîrziată” ar fi vorba în acest caz? Presupunînd că situația se repetă și în privința altor companii similare (sînt încă șase, printre care Allianz-Țiriac, BCR Pensii, BRD Pensii etc.), și ținînd cont că în bugetul pe 2017 contribuția pe care angajații o dau la fondurile de pensii administrate privat este plasată la șapte miliarde de lei, înseamnă că „economia” realizată pînă acum de guvern ar fi puțin peste un miliard de lei. Aceasta în vreme ce, potrivit unor calcule, majorările punctului de pensie de stat din acest an (de la 1 ianuarie, deja realizată, și de la 1 iulie, promisă) vor însemna aproape șase miliarde de lei.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Foto: Ionuț Iamandi