Florin DUMITRESCU | crez & consum
18 Iunie 2010
Că veni vorba de fotbal... (Unirea, 2008)
Acum doi ani pe vremea asta, ca să agaţe conjunctural Campionatul European de Fotbal (evenimentul sportiv al anului care, ehei, implica şi naţionala României), advertiserii spirtoasei Unirea au lansat o serie de spoturi TV, în care Dorel şi echipa, jucînd miuţa lîngă un şantier arheologic, reuşeau să-i distrugă vestigiile “de o valoare inestimabilă”...
O culme absolută, aşadar, demnă de aceşti meşteri ai dezastrelor: să ruineze nişte ruine abia salvate! Ba, mai mult, într-o versiune prescurtată, glumele proletăreşti din spot dădeau un vesel şpiţ însuşi misterului morţii, atunci cînd unul dintre haioşi îi arunca lui Dorel un craniu în locul mingii căzute-n groapă, cu o referire hăhăită la “soacră-ta, bă”...
Fandacsia scandalului era gata! În văzul unor “comitete şi comiţii” specializate în denunţuri, reflecţia asupra metehnelor naţionale, tipică spoturilor Unirea, a fost pusă în umbră de lezarea valorilor culturale şi morale. Interdicţia CNA-ului a venit, ce-i drept însă, după ce EURO 2008 se încheiase şi, odată cu el, planul de difuzare a spotului (iar echipa naţională ni se întorsese acasă cu moralul sub nivelul gropii)...
Un comentariu la cald al “meciului” - aici.
PUBLICITATE
La jumătatea lunii trecute, mai multe site-uri şi-au întîmpinat cititorii cu o pagină neagră şi un mesaj de avertisment. A fost o mică-mare grevă: timp de o zi, versiunea în engleză a Wikipaedia (cea mai mare enciclopedie liberă), dar şi alte site-uri importante au rămas inaccesibile.
citiţiLa teve, pe burtieră: „În curînd – imagini inedite: un primar italian a căzut pe marmura din Focşani“. Păi, da, probabil a crezut că e de Carrara. (L. V.)
Iulian Apostol (fotbalist): „Cînd îmi voi găsi o echipă, ne vom pune la masă şi vom negocia ca bărbaţii, dacă sîntem bărbaţi. Dacă sîntem femei, ne ducem la club de femei. Îmi place să stau de vorbă cu oameni care sînt bărbaţi“… (A. M. S.)
Printre fenomenele la care nu ştiu să răspund – există mult mai multe decît se crede – este şi acesta: de ce nu se omologhează în Cartea Recordurilor performanţa acelei adolescente olandeze care, la 16 ani, a făcut ocolul lumii singură, într-o barcă? Se invocă vîrsta ei, e prea minoră… Dau ocol îndelung întrebării şi, oricît ar fi de scandalos, nu ştiu ce atitudine să iau. (R. C.)
citiţi








