Acest slogan-proverb "comunist" pentru Casa de Economii şi Consemnaţiuni încununa o machetă publicitară plasată pe ultima copertă a... caietelor de şcoală! Cu desenaşe vesele, şoimii, pionierii şi UTC-iştii erau învăţaţi să le ceară părinţilor carnet de CEC pentru juniori.
Florin DUMITRESCU | crez & consum
10 August 2010
"Azi la CEC un leu depui, mîine el va scoate pui"
Pentru a citi integral articolul,
sau
PUBLICITATE
Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară, invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat.
citiţi
De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.)
„Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.)
În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)
citiţi 
Căutare
Lecturi intersectate
Orzul pe gîşte - la Educaţie
Aşadar, avem un guvern de stînga. „Stîngă modernă, europeană“ (aţi observat cît de des a fost repetată sintagma asta în ultimii ani?). Peste tot în lumea democratică, stînga defilează cu două priorităţi: educaţia şi sănătatea. Şi de multe ori cîştigă alegerile datorită programelor destinate acestor domenii.
citiţiHoţul care a spart Encyclopaedia Britannica
Dintre toate cărţile din bibliotecile lumii noi, una anume are o legendă şi un statut aparte. În prima parte a secolului XX, această carte, cu toate volumele ei, se vedea în spatele scaunului capitonat în piele din orice birou de om important – fie că era el politician, medic, avocat sau bussinesman.
citiţiIdei de stricat distracţia anti-austeritate
Vasăzică austeritatea nu mai e chiar aşa o fatalitate, ne anunţă noul preşedinte francez François Hollande, în aplauzele entuziaste ale mulţumii. Dacă zice un om ales de poporul francez, atunci e musai să fie adevărat, doar nu s-a mai văzut politician francez să bată cîmpii, nu?
citiţiSocietate
O Elveţie a guvernelor
Ultimele două propuneri ale noului Guvern se înscriu perfect într-un lung şir de numiri anterioare, păguboase. Prima dintre ele, o rectoriţă a unei universităţi particulare, nu a avut prea mult timp să-şi expună programul de reformă, ocupată fiind să înţeleagă că un program de două săptămîni la o universitate de prestigiu nu înseamnă că ai absolvit universitatea cu pricina.
citiţiFlori şi fete
Domnul îşi urma soţia cu un aer caraghios de absent. Într-o mînă ţinea un ghiveci din cele ce se atîrnă, din care se revărsau zeci de petunii planturoase, roz. În cealaltă ducea un ghiveci la fel, plin cu o tufă gureşă de cerceluşi. Evident că habar n-avea ce fel de flori cară şi prea puţin îi păsa; aerul de martir suprem al plictiselii îi ucisese orice poftă de viaţă.
citiţi(Iar) pe bicicletă
Merg pe bicicletă, precum majoritatea foştilor copii, dintotdeauna. Cînd eram mică, ieşeam, cu gaşca, în Parcul Tineretului, cu Pegasul meu verde. Nimic spectaculos pînă aici. Mai spectaculos era cînd ieşeam singură, prin acelaşi parc, şi, uneori, mă aventuram în locuri pe care ca „simplu pieton“ nu le atingeam vreodată.
citiţiPrima pagină în format PDF
Conectaţi-vă
Popular content
Oare cu cine face banking?
adăugat de adinada la data de 19 August 2010 12:08:16
„Oare cu cine face banking?” - râsu'-plânsu' întrebărilor noastre
Că la început de mileniu deseori ne ajutăm de cuvinte şi înţelesuri străine, nu-i rău. Timpul fuge, trăim pe fugă şi-n graba noastră ne folosim de ce ne este mai la îndemână. Cum nu există opţiuni pentru comenzile de calculator şi cum nu ţi-a pierit încă tot cheful de învăţătură, laşi comenzile netraduse, nemodificate, în speranţa că în febra scrisului mai înveţi câte ceva. Şi apoi nu s-ar spune că nu ai experienţa atâtor ani în care a presăra franţuzisme nu era numai de bon-ton, ci era ca şi când ţi-ai căpătat un statut. Trebuia oricum să ai deseori mal de tête, să ai alteori joie de vivre, sau le bonheur de vivre şi deseori auzind bine să ai totuşi „malentendu”. Cu toate că francofonia a găsit în România terenul pe care s-au întâlnit trăiri, gusturi şi libertăţi fraternale, cu toate că dacă n-ai dat o fugă până la Paris ( după ce ai văzut Roma, bien sûr ) nu poţi să mori, acum, volens-nolens - il faut que „trebuie” să deschizi braţele spre a primi cu vârf şi îndesat îndemnul, porunca, îndreptarea şi urmarea căii tale spre singura pe care o ai de urmat: cea care vine din „lumea nouă”. Adică fără străbuni sfătoşi, fără arhaisme de yankeu multi-radicular, fără praf milenar pe papirusul de CD sau de DVD din bibliotecile virtuale ale celor mai mari campusuri universitare din lume. Şi tot n-ar fi un necaz! Ar fi bucuria însuşirii noului, a adaptării şi oarecum a progresului. Spun oarecum, că nu te obligă nimeni să mănânci tot ce nu cunoşti! Numai că sărind etapele, unii se trezesc peste noapte chiar în mijlocul gropii cu aspect de progres, dar cu mirosul specific reziduului lesne perisabil, a balastului aruncat peste bord drept în gura rechinului sau în raza calorică intensă ce-l putrezeşte rapid. Şi că unii se trezesc acolo peste noapte, iar nu-i mare necaz! Necazul e că-n spatele lor, cohorte de imitatori, de jinduitori la dolarul altora, le studiază fiecare mişcare, fiecare cuvânt, cu scopul ajungerii-n „trend”. - Oare cu cine-o face banking? - se întreabă tot românul din reclama tv. Cei din faţă categoric numai cu bănci de renume cum e BCR-ul reclamei, sau cu altele acum pe butuci! Alţii ar trebui să facă banking musai cu – rândul doi, „bank” de la geam măcar numai pentru şapte ani, chit că nu-i fac acasă! Iar noi, privitori ai adâncurilor noastre să facem ce ne întreabă reclama, cu banca parcului sau grădinii pe înserat. Atunci când se lasă răcoarea, când se aud tot mai rar trilurile păsărilor ce se pregătesc de culcare şi când cade pocnind prima castană din vara aceasta. Ce ziceţi d-le Florin Dumitrescu, nu seamănă tot cu o reclamă pilduitoare, sfătoasă, făcută pe îndelete? E comercială, e tipul doi de reclamă, dar ne învaţă că neapărat tot românul trebuie să cunoască engleza, sau mă rog, americana ca engleză mai „altfel”, că de n-ar fi ele, băncile, noi n-am avea stabilitate financiară, sprijin, bla, bla bla şi bla, bla! Doar că bla-bla-ul e mai perfid!
promit... feedback
adăugat de florindumitrescu la data de 19 August 2010 03:08:23
Noua recl. la BCR a fost comentata si de CPB, dati o privire si la pag. de mass-comedia.
Am ipotezele mele dsp. noima folosirii acestui barbarism care (vorba Cezarului) nici nu se intelege bine in spot. Avind in vedere ca e un topic (pardon, o tematica) mai spre lingvistica, promit sa va rasp. pe blogul meu (textier.ro).
Imi amintesc foarte bine de lozinca asta.
adăugat de Atamild la data de 15 August 2010 12:08:05
Pe vremea aia cand a aparut reclama de la CEC, nu aveam din ce sa economisesc deoarece nu aveam banul meu. Ba, mai aveam de dus si bani la scoala din cand in cand: pai trebuia un leu pentru aia, alt leu pentru cealalta.. trebuia sa platim bani cand se strangeau pentru fondul clasei, si atunci lozinca se schimba: Ai, n-ai, dai!
Matilda
manevra strutzului
adăugat de Molarul Omah la data de 13 August 2010 08:08:45
Daca va dau un link ca cel de mai sus, cu TD Bank, o sa pretindeti ca nu e reclama pentru banca, menita sa atraga copiii la banca cu pricina. Fiindca daca vrem sa bagam capul in nisip, o sa pretindem ca TD Bank este manata de altruism si face educatie de dragul celorlalte banci, pentru o societate mai buna, pentru ca vrea ca acei copii sa fie bogatzi si neinshelatzi de banci.
Ba poate ca TD Bank face tot ce face fiind inspirata de cuvantarile patriotice ale tov. Obama, citate mai sus.
Daca va dau un link de genul
http://news.scotsman.com/uk/39Children-at-risk39-from-bank39s.4237646.jp
"CHILDREN as young as 11 are being given debit cards which allow them to buy goods such as cigarettes and Viagra over the internet, without their parents' permission. The high street bank Lloyds TSB, which sends out the Visa cards to youngsters, last night came under fire from politicians and credit charities for placing children at risk."
o sa spuneti ca societatea capitalista e vigilenta si nu permite. Asta e tot un fel de bagarea capului in nisip, dat fiind ca ceea ce a facut respectiva banca este doar imoral, nu si ilegal, si nu s-a luat nicio masura contraventionala impotriva Lloyds
Si in capitalism se face reclama care sa seduca copiii. Prostioarele dulci si supraevaluate sunt puse in supermarket la nivelul ochilor lor. Reclama TV adresata pe fatza minorilor a fost interzisa acum cinci secunde in UE, din motive ce nu tzin de capitalism. (Dupa logica dvs alternativa, Australia e o tzara comunista, de vreme ce inca mai discuta aceeasi interdictie.) Interdictia unei forme de publicitate intr-o parte a lumii nu inseamna ca nimeni nu mai vrea sa vanda copiilor nimic, si ca nu li se adreseaza in mod direct. Firmele de plasticaraie ca Mattel fac miliarde tocmai pentru ca fac reclama direct copiilor.
Deosebirea intre reclama capitalista si cea comunista este ca cea comunista este rea fiindca e comunista. Mai bine mort decat comunist! :)
de 3 x corect
adăugat de florindumitrescu la data de 13 August 2010 10:08:04
1) Ce ziceti? Ar fi oare mai cu folos fi sa dezbateti problema cu organisme gen CNA? Eu personal nu ma pronunt in aceasta rubrica pro sau contra "exploatarii" minorilor in pub., ci ma limitez sa constat (desi, ca parinte a 2 copii, ma declar de acord cu observatiile dv. de critica sociala).
2) De dragul cititorilor ca dv. (pe care ii inteleg si cu care ma simt solidar) promit sa gasesc alti termeni, mai putin falaciosi, in privinta perioadei de dinainte de '89, pe care din comoditate si uneori cu ironie o numim "comunista" (ati remarcat sper ghilimelele din text, dar probabil nu v-ati intrebat care e noima lor, mea culpa, o sa fiu eu mai explicit). Va multumesc pt. implicare, dar mi-e teama ca elanul dv. polemic a fost strnit doar de un echivoc stilistic.
3) Intrebare: Simtiti nevoia ca aceasta rubrica sa aiba un caracter mai militant, in sensul protectiei consumatorului? al luptei cu industria media? cu marile corporatii de FMCG?
Nu e chiar asa
adăugat de Molarul Omah la data de 12 August 2010 05:08:47
Mi s-a parut naiva ideea ca a invatza pe copii sa econimiseasca e "comunist". Asa ca am baat in celebru Goagal "inancial literacy" si am gasit dua luinkuri.
Primul zice ca acum cateva luni Obama a dat urmatorul decret:
http://www.whitehouse.gov/the-press-office/presidential-proclamation-fin...
"I, BARACK OBAMA, President of the United States of America, by virtue of the authority vested in me by the Constitution and the laws of the United States, do hereby proclaim April 2010 as National Financial Literacy Month."
Al doilea link ne explica ce anume inseamna asta.
https://mediaroom.tdbank.com/index.php?s=43&item=230
"TD Bank, America's Most Convenient Bank®, believes it is very important to educate the next generation of Americans about saving so they're financially savvy for years to come! To celebrate National Teach Children to Save Month in April, TD Bank will conduct nearly 400 financial literacy lessons through its WOW!Zone program to more than 10,000 students in more than 300 classrooms from Maine to Florida.
TD Bank instructors volunteer an average of 5,000 hours of classroom and in-store instruction to 4,900 classes and 100,000 students each year."
Deci bancile se iau de manutze cu profesorii (si la ei, tot bugetari) ca sa le explice copiilor cum e cu economiile.
Ce anume ii invatza? "Give them an incentive… "For every XX dollars you save, I'll add XX more dollars to your account.""
Apoi m-am gandit sa fiu mai precis si am zis lui Goagal sa caute "financial literacy germany".
Primul link este un raport oficial UE,
http://ec.europa.eu/internal_market/finservices-retail/docs/capability/r...
Titlul raportului este "Survey of Financial Literacy Schemes in the EU27".
Am cautat in document "children". Am gasit asa:
* This study clearly shows that financial literacy is a growing priority, both for the EU institutions and the market players. The key findings indicate that
1. the distribution of financial literacy schemes varies greatly throughout the EU. Most schemes were found in the UK, Germany and Austria. The Netherlands and France are advanced as well but underrepresented in this survey. The most active Member State in eastern Europe is Poland. Bulgaria,
Latvia, Luxembourg, Slovenia and Romania seem to be solely covered by transnational EU programmes,"
(of course, bai europenilor, pentru ca noi am trecut peste azele astea comuniste!)
* "2. the current main target groups are children and young adults"
* "11 of these 16 Austrian schemes target children or young adults"
* "Tallinn University of Technology provides a scheme which targets school children and focuses mainly on issues related to budget management"
* "We list 40 schemes in Germany, 34 of them fitting our working definition. They are mostly provided in classrooms or universities, target children or young adults"
* "Poland is the most active eastern European country in matters of financial literacy. We list eight core schemes here. Most of them are designed for children and young adults and set up in classrooms or universities. Apart from the scheme run by PKO Bank Polski, all Polish programmes are operated by non-profit associations or national public authorities" (Astia nu si-au revenit din comunism!)
* "There are two core and one non-core schemes we located in Slovakia. One targets children through schools, the other core scheme addresses young adults directly"
* "We found two core schemes in Portugal, both designed for children."
* "Unlike in other countries, in Italy all the nine schemes we identified target adults."
* "Only one questionnaire was returned from Greece. A scheme name was not given and most of the fields were left blank so that we could not process this questionnaire. During our desk research we identified one potential scheme that we would have liked to assess for the survey: “Economy: Knowledge with Value” seeks to help students to get a better understanding of their financial needs and learn about their role in the EU. The programme is run by the Hellenic Children’s Museum and financed by Citi."
Am cautat si Romania, acest paradis al educatiei post-comuniste. Zice UE:
"Although the Advice Centre of the Romanian Consumer Protection Association participated in our survey, we could not identify activities matching our selection criteria. Therefore, it has been included as non-core scheme. Apparently, Romania does not have a high number of financial literacy schemes."
Ce eufemism. Zero nu e "high number", intr-adevar. Noi, grecii si italienii suntem post-comunisti, iar nemtzii si austriecii sunt niste comunisti!
Ca cine vrem sa fim? Ca nemtzii sau ca grecii?
merci pt. linkuri
adăugat de florindumitrescu la data de 12 August 2010 09:08:39
As fi fericit sa acordati aceeasi atentie si celor ctv rindulete ale mele.
Eu nu am zis ca a-i invata pe copii sa economiseasca e "comunist".
Dar, daca un pretext mai bun nu ati gasit ca sa ne trimiteti la pretioasele surse dsp. financial literacy, fie: sint eu ala naiv si dv. un invatator cu metode abile.
Daca ne-ati recomanda ceva si dsp. financial literacy folosit in publicitate, ati fi chiar calare pe topic.