Dilemateca
Lectura în fabricile şi uzinele comuniste -...
Cine are curiozitatea să răsfoiască revista România literară de la începutul anilor ’70 (la scurt timp, aşadar, după „rebranduirea“ Gazetei literare), va constata că, începînd cu numărul 30 din vara lui 1970, revista găzduieşte o serie...
Lecturi din subterană
De ani buni, "cititul în metrou" nu mai e doar un mod de a-ţi trece timpul, a devenit un fenomen undergroud, în toată puterea cuvîntului.
citiţiŞtefania Oprina - coordonator PR & Marketing librăriile Humanitas
Librăriile Humanitas au trecut, în ultimul an, printr-un intens proces de rebranding. Transformarea a vizat însăşi funcţia librăriilor, care au devenit, din magazine de cărţi, un soi de mall-uri culturale. Ştefania Oprina e o tînără visătoare care crede nu numai în viitorul cărţii tipărite, ci şi în viitorul librăriilor.
citiţiAdevărata tragedie a lui Panait Istrati
Panait Istrati (1884-1935) a petrecut 16 luni în URSS, în perioada octombrie 1927 - februarie 1929. Cartea publicată la întoarcere, Vers l'autre flamme, prima mărturie adevărată despre "paradisul" sovietic, va declanşa atacurile furibunde orchestrate de Moscova.
citiţi„Există cîteva miliarde de centre ale universului“
Se vorbeşte despre Olga Tokarczuk ca despre o Şeherezadă polonă a zilelor noastre, o povestaşă stranie care vede lumea într-un fel cu totul particular. Micile poveşti de viaţă şi de moarte, marile personaje aruncate cel mai adesea într-o realitate care n-are nimic de-a face cu aceea pe care o percepem prin simţuri sau o descriem ca fiind guvernată de legi clare, toate acestea au în cărţile Olgăi Tokarczuk o viaţă autonomă...
citiţiRomânia la tîrgurile internaţionale de carte
Salon du livre de la Paris a fost un succes: mii de cărţi vîndute în doar cîteva zile, zeci de mii de vizitatori la standul României şi o foarte bună prezentare în presă a literaturii româneşti contemporane. Însă, dincolo de statistici, dincolo de bucuria meritată a autorilor de a se întîlni cu cititorii lor din Franţa şi de mult aşteptata vizibilitate în presa franceză, rămîn carenţele de comunicare şi de organizare ale noii conduceri a Institutului Cultural Român...
citiţiCum e la debut?
Răspund: Teodora COMAN • Laura DAN • Răzvan-Ionuţ DOBRICĂ • Silvia GRĂDINARU • Mihai IOVĂNEL • Iulian KIR • Andrei POGORILOWSKI • Alex VĂSIEŞ
citiţiO dispariţie cu tîlc
Dispariţia serviciului Google Reader, la 1 iulie 2013, nu va lăsa un gol în vieţile noastre, aşa cum s-ar fi crezut, dar ne spune multe despre ritmul lumii digitale şi în ce relaţie ne aflăm cu "suveranii" ei.
citiţiLectura neatentă
Cartea lui Matei Călinescu despre relectură conţine - şi nu este partea ei cea mai puţin semnificativă - şi o teorie a lecturii.
citiţiDinu Dumbrăvician - designer
În lumea cărţii, autorul e rege. Citim, adesea, fără să ne mai gîndim la cum "se fac" cărţile. Ne scapă detalii de fabricaţie importante. Şeful catedrei de design a Universităţii Naţionale de Arte spune că, de-a lungul istoriei, toţi marii tipografi au fost interesaţi de felul cum arată cartea.
citiţi„Uneori realitatea ia aspectele unei ficţiuni absurde“
Juan Pablo Villalobos (n. 1973) este prozator, eseist şi critic literar mexican. Obişnuieşte să abordeze în textele sale teme surprinzător de diverse, de la influenţa avangardei asupra operei lui César Aira, la "tangologie", ejaculare precoce şi literatura latino-americană din prima jumătate a secolului al XX-lea.
citiţi- Prima pagina
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- …
- Ultima pagina
Pe la începutul verii, ieşind într-o seară la o terasă din cartier, observ în capul unei mese vecine, o masă lungă, cu multă lume, un bărbat solid, cu barbă mare şi plete cam pînă la jumătatea urechii. Trăgea din cînd în cînd dintr-o pipă şi avea un aer absent. Poate din cauza bărbii, poate din cauza pletelor sau a pipei, dar mai curînd poate din cauza privirii, m-am gîndit că seamănă cu Cortázar.
citiţi
O bunică dintr-un sat nipon fără nume îşi găzduieşte peste vară nepoţii (patru adolescenţi – două fete şi doi băieţi), dar, cum nu se pricepe la gătit, lasă bucătăritul în seama uneia dintre fete. În centrul acestei lumi se va afla, de la bun început, „ceaunul mare, negru, de tuci“ în care se produc tot felul de minunăţii (de pildă, creveţi cu lujeri de nufăr). Minuni sînt însă şi în rest.
citiţi 
Joi, 13 iunie, lansarea numărul 12 (vară 2013) al Decât o revistă, la terasa J’ai Bistrot, cu texte, muzică şi multe surprize. Eroi –... detalii
Sîmbătă, pe 8 iunie, de la ora 20, la ArCuB, spectacolul Însemnările unui nebun, de Nikolai Vasilievici Gogol, cu Marius Manole, alături de... detalii
