Obiectul-kitsch, omul-kitsch, gestul-kitsch

22 mai 2018
Obiectul kitsch, omul kitsch, gestul kitsch jpeg

Kitsch-ul e un fenomen care ne înghite, și nu de azi, de ieri, ci de mult timp. Cum poți să faci diferența între ce e artă – cultă sau populară – sau, prin extensie, între ce este autentic și ce e imitație? Și, în definitiv, cine poate face azi, pertinent, această diferență?

Nu cred că oamenii, în general, consumatorii, ar fi interesați să discearnă între artă și kitsch sau între autentic și copia lui... (deși ar fi frumos). Cred că pe foarte puțini îi interesează dacă ce au achiziționat – și nu importă dacă e tablou, carte, obiect vestimentar sau obiect de cultură populară (un suvenir, adicătelea) – este sau nu este kitsch. Cuvîntul nu e operațional. Realitatea pe care o desemnează, alas, da. Nu ar trebui să se întîmple, dar așa se întîmplă. Din varii motive – insuficientă informație, ritmul rapid în care se trăiește și se călătorește, dinamica schimbării –, nu e timp pentru detalii, pentru nuanțe, pentru diferențe subtile. Rezultatul imediat este, așadar, invazia kitsch-ului.

Un obiect – la origine, cultural, expresiv, autentic, dar, prin asta, unic și irepetabil – dar includ aici și pe cel de serie mică, limitată, uneori, confidențială sau preferențială – ajunge să fie (re)produs prin imitație – multiplă, repetabilă, grosieră și inexpresivă, pentru că are ca principal scop adresabilitatea generoasă. Obiectul-kitsch devine, așadar, seducător și atractiv, pentru că este accesibil, de unde, inițial, nu fusese. În multe cazuri, el devine inteligibil, de unde, inițial, cel mai probabil, fusese incomprehensibil. Sau intangibil (preț, statut social etc.).

Ce cred eu că are în plus un obiect-kitsch față de originalul său (rebel, aș zice), foarte puțin prizat inițial? Îndrăznesc să spun că un obiect-kitsch beneficiază de drumul deschis de originalul său. Original care a dus tot greul. Originalul – prima (și prin asta, insolita) formă de manifestare a acelei sensibilități artistice (sau de orice natură) – este cel care se confruntă cu nemulțumirile, criticile sau cu indiferența oamenilor, el este primul care primește direct reacția de perplexitate sau de negare a oamenilor. Copia lui, kitsch-ul, vine senin, (la mai mult sau la mai puțin timp după original, nici nu importă cît timp a trecut, ce importă e că vine oricum după), se așază și se înșurubează confortabil în siajul deschis de original. Lumea a avut timp să se obișnuiască cu ideea, cu modelul, cu îndrăzneala etc. De multe ori, se creează un grup de admiratori – secreți sau manifești, deseori critici vehemenți, dar poate prin asta, de fapt, inconștient atrași de acel fenomen –, dar și de imitatori, sau poate o întreagă industrie. Rezultatul? Copiile sînt gata, producția de masă a învins, prețul nu mai este prohibitiv, lumea se scaldă în obiecte care pînă ieri erau necunoscute, derutante sau inaccesibile. În fond, (doar) asta e forma care ajunge la mase.

Pentru lumea de astăzi, pentru consumator, obiectul-kitsch (deși numele nu i se revelează), în fapt, realitatea lui, e tot ce contează. Chiar în absența diferențierii între artă și kitsch, între original și replica lui, între original și producția de serie, tot ce interesează este accesul la un obiect (mai vechi sau mai nou) dorit – inaccesibil pînă acum –, larg răspîndit în sfîrșit și devenit, astfel, dezirabil și indispensabil (Și uite așa, kitsch-ul se înstăpînește, se lățește și împărățește peste noi toți).

E limpede că distincții necesare se pot opera între un obiect-kitsch / o replică clandestină / o copie / o reluare pentru producția de serie, dar cred că, pentru fenomenul larg răspîndit pe care toate acestea îl presupun, distincțiile nu mai au relevanță. Fie că este vorba despre obiecte de artă clasică sau contemporană, fie de bijuterii solitare sau de serie limitată, de obiecte de haute couture sau de obiecte veritabile de artă populară, toate intră în vertijul imitațiilor, al replicilor, al producției de masă, prin reduplicare și imitare. Și, prin asta, sub incidența kitsch-ului. Există replici ale Cinei celei de taină, ale Giocondei, ale Nopții înstelate, ale Țipătului, ale Persistenței memoriei (toată lumea a auzit de ele, nu întrebați de autor însă), era să uit Sărutul, dar și ale genților, ale colierelor, ale pantofilor marilor case de modă, există înlocuitori ai diamantelor, producții de serie mare ale imitațiilor bijuteriilor celebre, ale ceasurilor de brand, după cum există replici ale iilor străvechi sau ale războaielor de țesut etc. Lista este atît de lungă încît mă feresc să o încep, de teamă să nu pierd ceva. Există pînă și pandore, converși, rolexuri etc., care doar seamănă cu cele de la care le-a plecat numele. După cum există, și mai trist, imitații la imitații. E loc pentru toată lumea sub soare... Și un public sau un consumator pentru orice.

...Interesant mi se pare că există, deopotrivă, omul-kitsch. Cel care imită pe cineva celebru, de multe ori, cîntăreț, actor, sportiv. Sau pe cineva care e la modă (surorile bogate și celebre, domnișoare din reality-show-uri etc.). Îl imită pentru că (presupun că) îl admiră. Sau pentru că e un model aspirațional (e la modă pînă și termenul). Îl studiază, îl asimilează, îl consumă de la distanță. Imitația se oprește de cele mai multe ori la obiecte vestimentare, bijuterii, coafură, poate, limbaj și gesturi. La ce se vede și, în consecință, la poate fi văzut sau recunoscut, după ce a fost copiat.

Răspîndirea kitsch-ului este în directă conexiune, pe de o parte, cu tendințele vremii (și aici, aș zice că gestul-kitsch e cel mai vizibil: e la modă să ai, exemplific anapoda, pitici de grădină sau țigări electronice, magneți de frigider din toate locurile de călătorie sau să arunci bani în toate fîntînile lumii, nu are importanță că ar conta doar Fontana di Trevi) și, deci, cu reverberarea faptului sau a obiectului în gustul comun, iar, pe de alta, cu lipsa de discernămînt (aș adăuga, de educație, cred orbește în puterea educației):

...De ce ți-ar trebui o Bocca de la Verità în bucătărie...?

...deși e posibil să te visezi peste noapte Audrey Hepburn la filmări, la asta nu m-am gîndit pînă acum.

Foto: Ema Cojocaru

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.