Ieri şi nicăieri

5 iulie 2016
Ieri şi nicăieri jpeg

Pînă cînd trebuie? Pînă ieri. Urmează o improvizaţie stresantă, pe ultimii metri. Urgenţa primează asupra calităţii. Cînd acest stil de lucru devine regulă, nu poţi să nu te întrebi de ce nu există un minim efort de anticipare şi de programare.

Scot calendarul de la Parlamentul European: pe anul în curs, pentru anul viitor, cel de peste doi ani. Doi ani? Peste doi ani, în ziua cutare, la ora asta, fiecare angajat, dacă va fi sănătos și nu va sări în aer șandramaua europeană, știe unde se va afla, în ce fel de reuniune şi în ce loc, de vreme ce sălile de şedinţe pentru comisii şi grupuri politice sînt, de regulă, aceleaşi. Răspunsul vine sub forma unei strîmbături plictisit-amuzate: dacă şi aia e viaţă...

Vasăzică, nu așa se trăiește. Unde e ritmul, unde e suspansul, unde e, la urma urmei, farmecul? Fără tensiunea nopţilor albe dinaintea termenului-limită, munca nu are gust. Improvizaţie şi adrenalină, nu previziune şi organizare. Apoi, ne relaxăm: din viteza a cincea trecem în a doua, dacă nu oprim de-a binelea motoarele. Pînă la următorul hei-rup.

Acest specific naţional îşi arată consecinţele peste tot: lipsa prognozei şi a ordinii, alergia la reguli, inconsecvenţa şi apetitul pentru salturi au creionat o Românie post-comunistă haotică, funcţionînd la voia întîmplării, ajunsă, prin graţia sorţii şi a unor interese externe, în structurile euro-atlantice, dar depopulată de un segment dinamic-competent al populaţiei, cu o economie făcută ferfeniță, de la agricultura lăsată la cheremul naturii şi al satelor îmbătrînite, la industria aneantizată.

Nimic nou sub soare. Scăpaţi dintr-o dictatură – printre altele, şi de dezvoltare – ne-am întors la specificul naţional. N-am avut niciodată vocaţia construcţiei. Scuză şi adevăr, nici istoria nu ne-a păsuit să putem zidi temeinic.

Aşa a trecut un deceniu de la intrarea în Uniunea Europeană. O şansă istorică de modernizare, pe care, deocamdată, am irosit-o. De la contraperformanţa în accesarea fondurilor europene, la lipsa de influenţă decizională în instituţiile de la Bruxelles.

Pentru exerciţiul financiar 2007-2013, România s-a chinuit să depăşească pragul absorbţiei a jumătate din finanţarea europeană disponibilă. Lipsa de proiecte cu impact major în economie şi crearea de locuri de muncă, accentuarea decalajelor de dezvoltare între regiunile ţării, starea tot mai precară a infrastructurii – de la transport, la servicii medicale – toate sînt consecinţele inexistenţei unui program naţional postaderare. Ţara noastră a intrat în UE fără o planificare strategică pe termen mediu şi lung şi fără o pregătire a capacităţii administrative, în vederea valorificării oportunităţilor pe care le presupune calitatea de stat-membru.

Nu au existat din timp programe pentru formarea specialiștilor în domeniul fondurilor europene și nu există preocupare pentru pregătirea și promovarea românilor în posturi semnificative în instituțiile europene. România e doar formal a șaptea (sau a șasea, după eventualul Brexit) țară membră, nereușind să devină un jucător care contează într-o ecuație europeană tot mai dinamică.

Mai precis, în Comisia Europeană, cota de angajați români e umplută mai degrabă pe orizontală, cu banale joburi de execuție. În Parlamentul European, eurodeputații noștri nu conduc nicio comisie de specialitate, în vreme ce, spre comparație, polonezii dețin președinția comisiilor de Agricultură și Afaceri Constituționale, un ceh a celei Juridice și o bulgăroaică a Comisiei pentru Dezvoltare Regională. Iar în Secretariatul General al forului europarlamentar nu e nici un român pe post de director, din cele trei locuri care ne revin, și avem numai patru șefi de unitate din cei 15 alocați teoretic. Nu ne va trage nimeni niciodată de mînecă să ne urmăm propriul interes.

Aderarea a fost un obiectiv bifat şi abandonat de o clasă politică depăşită de provocările reale şi, prin urmare, strict preocupată să ţină agenda publică ostatecă unor spectacole derizorii de prestidigitaţie şi unor confruntări meschine. Scandalurile necontenite dinaintea aderării şi din anii ulteriori dau seama despre o lipsă şocantă de preocupare a decidenţilor politici pentru integrarea în fapt, nu doar cu numele, a României în Uniunea Europeană.

Şi aceasta pentru că, în primul sfert de secol postcomunist, puterea nu a fost instrument de acţiune în folos naţional, ci scop în sine – o sumă de privilegii pentru o castă iresponsabilă, pe cale să compromită democraţia prin cleptocraţie. Politicianismul a prevalat asupra calităţii actului de guvernare şi a necesităţii reformelor instituţionale. Consecinţa: la zece ani de la aderare, România a rămas în afara Spaţiului Schengen şi e încă monitorizată de Comisia Europeană la capitolul Justiţie.

Ştim din istorie că, în partea noastră de lume, timpul îşi pierde iute răbdarea. România interbelică a însumat 22 de ani, în care Marea Unire a fost făcută praf. Vom şti oare să ne păzim mai bine libertatea de acum? Teamă mi-e că ne batem joc, iarăşi, cu o inconştienţă veselă de o şansă fără precedent: aceea a ancorării efective în spaţiul de valori şi bunăstare al civilizației occidentale.

Pentru că, la români, Meşterul Manole e o realitate cotidiană. Nu doar o legendă frumoasă, ci şi un blestem. Dar cine să-şi sacrifice indolența în slujba zidirii?

Horia Blidaru este consilier politic la Par­­lamentul European.

Foto: Parlamentul European, wikimedia commons

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.