În iunie 1896, William James, clasicul pragmaticilor, a ţinut la Clubul de Filozofie al Universităţilor Yale şi Brown o conferinţă, intitulată „Voinţa de a crede“, pe care a deschis-o cu o întrebare preluată dintr-o recentă lectură a sa: „Care este diferenţa dintre justificare şi sanctificare?“.
Sever VOINESCU | axa dus-întors
Note
Pentru a citi integral articolul,
sau
PUBLICITATE
Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară, invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat.
citiţi
De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.)
„Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.)
În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)
citiţi 
Căutare
Lecturi intersectate
Orzul pe gîşte - la Educaţie
Aşadar, avem un guvern de stînga. „Stîngă modernă, europeană“ (aţi observat cît de des a fost repetată sintagma asta în ultimii ani?). Peste tot în lumea democratică, stînga defilează cu două priorităţi: educaţia şi sănătatea. Şi de multe ori cîştigă alegerile datorită programelor destinate acestor domenii.
citiţiHoţul care a spart Encyclopaedia Britannica
Dintre toate cărţile din bibliotecile lumii noi, una anume are o legendă şi un statut aparte. În prima parte a secolului XX, această carte, cu toate volumele ei, se vedea în spatele scaunului capitonat în piele din orice birou de om important – fie că era el politician, medic, avocat sau bussinesman.
citiţiIdei de stricat distracţia anti-austeritate
Vasăzică austeritatea nu mai e chiar aşa o fatalitate, ne anunţă noul preşedinte francez François Hollande, în aplauzele entuziaste ale mulţumii. Dacă zice un om ales de poporul francez, atunci e musai să fie adevărat, doar nu s-a mai văzut politician francez să bată cîmpii, nu?
citiţiSocietate
O Elveţie a guvernelor
Ultimele două propuneri ale noului Guvern se înscriu perfect într-un lung şir de numiri anterioare, păguboase. Prima dintre ele, o rectoriţă a unei universităţi particulare, nu a avut prea mult timp să-şi expună programul de reformă, ocupată fiind să înţeleagă că un program de două săptămîni la o universitate de prestigiu nu înseamnă că ai absolvit universitatea cu pricina.
citiţiFlori şi fete
Domnul îşi urma soţia cu un aer caraghios de absent. Într-o mînă ţinea un ghiveci din cele ce se atîrnă, din care se revărsau zeci de petunii planturoase, roz. În cealaltă ducea un ghiveci la fel, plin cu o tufă gureşă de cerceluşi. Evident că habar n-avea ce fel de flori cară şi prea puţin îi păsa; aerul de martir suprem al plictiselii îi ucisese orice poftă de viaţă.
citiţi(Iar) pe bicicletă
Merg pe bicicletă, precum majoritatea foştilor copii, dintotdeauna. Cînd eram mică, ieşeam, cu gaşca, în Parcul Tineretului, cu Pegasul meu verde. Nimic spectaculos pînă aici. Mai spectaculos era cînd ieşeam singură, prin acelaşi parc, şi, uneori, mă aventuram în locuri pe care ca „simplu pieton“ nu le atingeam vreodată.
citiţiPrima pagină în format PDF
Conectaţi-vă
Popular content
Homo politicus, domnule, este homo sapiensul evoluat.
adăugat de vidaclara la data de 05 Septembrie 2010 01:09:40
Politica este arta compromisului. Nu a compromisului compromitzator ci a medierii intre doua dorintze contradictorii.
Suntem amandoi intr-o barca, si tu vrei sa mergi la Sao Paolo iar eu am treaba la Ottawa. In loc sa ne ucidem unul pe celalalt, mai bine mergem amandoi pana la Panama si de acolo ne despartim si se duce fiecare in drumul lui.
Homo politicus exista la toate nivelurile societatii, pe cand "omul politic"este vasut cel ce a suit sus, in vaz de multime cocotzandu-se pe nste catalige numite "vorbe".
Pentru unii politica inseamna inselaciune, si chiar este, pentru altii politica inseamna proiectie asupra a ce urmeaza sa faci, si chiar este.
Sa zicem ca un bun politician era Anton Lupan.Sau, Papillon. Sau contele de Monte-Cristo.
Homo politicus are vedere mentala tridimensionala in timp ce homo sapiens are vedere bidimensionala (plana, adica).
Homo politicus este omul care are o strategie configurata pe care se straduieste sa o aplice in viatza. Numai ca te lovesti de altii care au si ei (cei care au) propriile lor strategii configurate.
Daca spre exemplu, mergi printr-un puhoi de lume si iti zaresti iubita in acea multime, si te zareste si ea, dar in ciuda tuturor eforturilor nu va puteti apropia, nu inseamna ca acea lume va era impotriva (din intentie) ci ca isi vedeau de drumul lor.
Sahul, e un bun exemplu de buna politica. Argumentul tau il obliga pe cel din fatza ta sa se miste in asa fel incat sa ajungi la rezultatul pe care il doresti, prin lupta corecta, cu toate cartile posibil-admise, pe masa.
Este o limita (cea a conservarii) peste care nu ai voie sa treci in a-ti arata cartile.
Indivizii umani sunt ca picaturile unui ocean. Suma vectoriala a impingerii lor pot crea tzunami-uri ucigase, fara ca asta sa le fie intentie. Poti fi tu, o picatura care vede bine ce se intampla. Franezi cat poti, fara sa-ti arzi nefolositor ferodourile, dar frana ta nu alina cu nimic ci doar te epuizeaza pe tine.
Incepi politica, incercand sa lamuresti pe cine poti, sa schimbe directia.
Daca reusesti, se poate ajunge si la aceea ca ceea ce pornea ca un tzunami sa ajunga sa mangaie jocul unor copii pe plaja.