Numai pentru abonati

Solomon MARCUS

Cine este pe bancnota de 10 lei?

Cumpărasem ceva şi am întins vînzătoarei o bancnotă de 10 lei, dar chiar în acel moment mi-a venit ideea unui experiment. Simulînd ignoranţa, cu aerul că vreau să aflu de la ea, o întreb: Ştiţi cumva cine este bărbatul de pe această bancnotă? Răspunsul a fost spontan şi fără curiozitatea de a privi bancnotă: „Nu ştiu, domnule, o fi vreun procopsit de scriitor."

 

6 comentarii 14790 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 391, 11-17 august 2011

Dl Marcus

Scriati acelasi lucru despre elevii ignoranti acum 24 ani in cartea "Socul matematicii" in "O intrebare pentru elevii de clasa a 12a"
citez "Am intervenit cu o noua intrebare:A mai apucat Leibniz sau Newton sa traiasca dupa al doilea ori macar dupa primul razboi mondial? A urmat o tacere generala"

Banul nu reprezintă o valoare în sine

Poate şi asta ar fi o piedică tehnică în calea culturalizării utilizatorilor banilor naţionali, folosindu-i pe acestia din urma ca vectori : asocierea unor valori convenţionale şi temporare cu marile personalităţi( valori perene -în sine- pentru o naţie) ale neamului...

Stimate dle Marcus, Am fost

Stimate dle Marcus,

Am fost întru totul de acord cu dvs pîna la ultimele rînduri din articol. Totuși mi-a displăcut finalul. Cauza ratării mizei educației, în opinia dvs, ar fi programele și manualele, între altele. Vă feriți să arătați cu degetul direct spre profesori, spuneți că avem mulți profesori foarte buni, deși enumerați relația depășită între profesor și elev, învățatul la comandă, lipsa interacțiunii, descurajarea criticii. În opinia mea, acestea depind de profesor, nu de programă, nu de manuale, ceea ce știrbește puțin din aserțiunea dvs despre calitatea corpului profesoral.

Aș dori ca afirmații despre calitatea profesorilor să fie acoperite de dovezi. E prea mult timp de cînd nu am mai fost eu în liceu ca să pot sa confirm sau infirm, atît cît mi-ar permite experiența personală, afirmația dvs. Însă mi-ar plăcea, așa cum existe testele Pisa pentru evaluarea elevilor, să existe și niste teste pentru evaluarea profesorilor. Prea mult, mi se pare mie, elogiem profesorii, prea mult cădem intr-o falsă nostalgie siropoasă, brusc profesorii nu mai sînt profesori ci „dascăli”, brusc vorbim de parcă toți ar fi „apostoli”, martiri sau domni Trandafir.

Cu stimă,
Sorin Manolache

Dle Manolache, Este de fapt

Dle Manolache,

Este de fapt un crec vicios. Avem si dascali (ii stiu personal), avem si profesori (as zice ca majoritatea), avem si nechemati (si din acestia cunosc, din pacate, personal). Conteaza mult unde, in ierarhia unei scoli, si a intregului sistem, sunt pusi. Daca la conducerea unei scoli ai un dascal, un pedagog adevarat - toata scoala va merge un pic mai bine. Daca ai un nechemat, sa te feresti! Si de aceea conteaza programa - daca venim cu o programa care sa faca sens, atunci poti, cel putin, sa-i ajuti pe cei din mijloc (nici super-pedagogi, nici catastrofe profesionale) sa faca mai bine, si (asta e un pic utopie) poti sa incerci sa-i obligi pe cei nechemati sa pastreze o cale mai de mijloc.

Apoi nu uitati zecii de ani de 'sa traiti!' care sunt 'stampilati' in subconstientul general. Nu merge prea usor sa ceri profesorului sa isi construiasca o programa proprie cand ani de zile a fost obligat sa treaca pe orice pirliti, din directive venite 'de sus'. Nu le mai e in fire sa fie independenti (presupunand ca le-a fost vreodata).

Departe de mine sa spun ca toti profesorii sunt 'apostoli' sau martiri - recunosc ca avem de tot soiul. Departe de mine sa spun ca parintii si elevii sunt buni sau rai - avem de tot soiul. Dar pot sa spun cu mana pe inima: avem niste manuale execrabile (da, le-am mai studiat in ultimii ani), iar programa in loc sa elibereze si sa dea voie la creativitate, la curiozitate - a incarcerat si mai mult tot procesul.

De aceea, precum dl. Marcus, cred ca daca e mai greu sa te apuci sa schimbi oamenii, pur si simplu, n-ar fi asa de complicat sa aduni cateva din mintile acelea luminate care exista (si mai ales din pedagogi - nu iti trebuie un Einstein acolo, ci un dl. Trandafir, cum bine apreciati) si sa creezi o programa... apoi as uita de manuale si le-as da liber profesorilor sa urmeze programa cum cred ei ca e mai bine, din invataturile lor personale...

In plus, dl. Marcus nu spune nicaieri ca profesorii ar fi ingeri - numai ca lipseste elementul 'cultura' din sistemul educational curent. As indrazni sa spun ca el lipseste de mult, am trecut prin sistem in urma cu aproape 30 de ani si tot ce a fost cultura a venit de la un numar extrem de mic de pedagogi si... de acasa.

Alicia Marinache

Valoare

Niciodata nu m-am inteles cu matematicienii,iar in cest articol domnul profesor a omis un singur lucru:VALOAREA.
Daca banii n-au valoare cum sa le tii minte branding-ul?
Cei mai invarsta stiu si acum cine era pe bacnota de 100 de lei din vremea lui Ceausescu,precum si americanii stiu cine domneste pe dolarii lor.

Nu cred...

... ca e numai valoarea cea care lipseste. Eu nu stiu cine era pe bancnota de 100 de lei de pe vremea aceea, drept e ca vedeam rar asemenea bancnote :) stiu ca era stema pe monede.

Iar Americanii (si Canadienii) - ei au ore speciale in clasele primare, in care vorbesc despre bani: in timpul orelor de matematica (unde copiii de clasa a 2-a invata cum sa manevreze monedele si hartiile, adica cum sa le adune / scada valoarea), dar si in timpul orelor de studii sociale (unde invata despre simbolurile de pe sus-numitele monezi / bancnote, si cum au ajuns ele pe bani).

Nu va inchipuiti ca americanii (sau orice alta natie / cultura) sunt mai curiosi din nascare - nu, dar asa cum bine remarca dl. Marcus au un sistem educational care nu ii incarca pe copii cu notiuni si teoreme ad nauseum, ci incearca sa ii faca curiosi, sa ii invete sa puna intrebari, sa afle 'de ce'. Aici este marea diferenta - si cum am avut de-a face cu sistemul de invatamant din Romania in ambele epoci (pre- si post-comuniste) si cu cel nord-american curent pot sa va garantez: pana nu schimbam si modul de gandire al profesorilor, dar si pe cel al parintilor, slabe sperante numai sa visam ca schimband manualul (si nu sunt deloc sigura ca in bine!) se rezolva totul.

Si nici asta nu e suficient: Opriti un american oarecare pe strada si intrebati-l cine e pe bancnota de $100 sau, si mai bine, ca e mai valoroasa, pe cea de $1,000. O sa va amuzati profund.

Adăugaţi comentariu

Pentru a putea adăuga un comentariu trebuie să vă conectaţi. Dacă nu aveţi înca un cont, îl puteţi crea acum. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.

CONECTARE    CREAŢI-VĂ CONT

PUBLICITATE

 

Mihai BREZEANU

Dichisuri - ziua 3

Dichisuri - ziua 3

Soarele apune blînd peste Alba. Oamenii sînt molcomi, mișcările lente, weekend-urile lungi. Orașul împrumută ritmul de vacanță al bicicletelor cu patru locuri ce împînzesc Cetatea. 

citiţi

Cu ochii-n 3,14

● După cîteva runde încheiate cu succes, gazda ne-a avertizat: „Gata, nu vă mai împlu păharul, restul îl păstrez pentru moarte.“ Ăsta să fie motivul pentru care nu găseşti palincă de cumpărat în zonă (sat Grid, jud. Braşov)? Sau pentru că e într-adevăr minunată şi e păcat să strici orzul pe gîşte?! (R. M.)

● Pe o insulă din Marea Egee au fost descoperite cele mai vechi exemple clare de inscripţii erotice, executate pe stînci acum peste 2500 de ani. Locul este o faimoasă necropolă din Grecia antică, iar inscripţiile, aşa cum era de aşteptat, sînt gay. (A. P.)

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI