Voiaje Trans-Europe Express. Ficţiunile Elenei Dumitrescu-Nentwig

Publicat în Dilema Veche nr. 719 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2017
Voiaje Trans Europe Express  Ficţiunile Elenei Dumitrescu Nentwig jpeg

Un pui de ţigan dintr-un sat din Vrancea, dibuit de bunicul său, bulibaşa baştinei, că are alesul dar al muzicii, e sprijinit, la porunca voievodului, prin toate mijloacele obştii să facă şcoală ca să ajungă un artist adevărat. Bunicul sesizează că lăutăria stă pe o treaptă prea joasă pentru înzestrarea nepotului, drept care alţi puradei sînt puşi să ciordească destul pentru ca şcolile de artă moldo-valahe şi Conservatorul de la Viena să poată fi urmate. Dincolo de academia de muzică vieneză, nimeni nu şi mai bate capul cu încapsularea etno-pigmentară a talentatului violonist Cornel Budală. Se căsătoreşte cu o frumoasă olandeză, calcă cu succes pe toate marile scene ale Europei, se stabileşte la Hamburg, i se naşte o fetiţă, i se propun contracte dintre cele mai onorante.

Numai că… (Cehov atrage atenţia că, dacă sub pana unui scriitor apare acest buclucaş „numai că“, cursul povestirii trebuie să devieze amarnic), numai că soarta omului nu se află doar în mîna sa şi a societăţii de context, ci şi în ghearele genelor sale. Bulibaşa din satul Lieşti îl sună pe Cornel şi-l roagă de toţi zeii să vină pînă la vatră pentru niscai taine de-ale lor. Euroartistul nu rezistă apelului de reverberaţie cromozomială şi se-ntoarce. Dă de un palat pagodimorf al verilor lui şi de un bordei în fundul curţii unde trăia bunicul, modest şi dispreţuitor faţă cu noua bogăţie. Îi cere lui Cornel un hatîr trăgînd pe struna năucitoare a inimii: are un alt nepot la care ţine mult, pe Romică, e prin puşcărie în Franţa, n-ar vrea el, marele violonist, să se intereseze de vărul său?… Cornel Budală cedează ispitei, se zbătea în el un palpit de imemorială aromă, the call of the wild pesemne, nu-i mai văzuse de mult pe ai lui, nostalgia lucra, aşa că pleacă în Franţa şi nimereşte într-un loc unde poliţia dezafecta o tabără clandestină. Jurnaliştii se aliniau şi atîrnau şi ei, ghirlandă festivă asupra jur împrejurului. Oprit cu maşina la o oarecare distanţă, Cornel simte o mînuţă exersată de puşti la buzunarul lui, scapă o întrebare în română, e auzit, e mirosit ca rom de România, şatra sare asupra salvatorului, jurnaliştii tot asupra lui, e dat de gol, ziarele urlă, deconspiră, înşiră şi deşiră, se răcoresc şi respiră.

Întors acasă, ia-ţi, Cornele, soţia de unde nu-i, confruntă-te cu rasismul vestic intratabil, camuflat sub acuza „M-ai minţit!“. Constată apoi, artistule, că ţi a fost luat şi copilul şi că eşti singur într-o casă uriaşă şi rece. Presa îl demască, îi dă înainte cu presupunerile, reporterii îl asaltează cu microfoanele căscate încă din redacţie, paparazzii scapără din lumini, tabloidele flutură trucuri cu un Budală scripcar printre coviltire, şişuri, vrăjitoare, ceaune şi căldări, contractele cad unul după altul. Nici un mesaj nu are culoare rasistă, dar toate maschează, mai mult sau mai puţin voit, un brun de cămaşă inconfundabilă. Nu trece mult şi Romică este eliberat, aude de isprava unui instrumentist faimos care parcă i ar fi -neam, ştie ceva de el, nu are de unde să-l ia, drept care se întoarce la Lieşti, bunicul refuză să-i dea adresa lui Cornel, dar Romică, nu atît ucigaş, cît schingiuitor, nu glumă, îi taie bătrînului urechile. Terorizat, acesta dă taina în vileag şi, în scurt timp, Romică e cu cuţitul la gîtul vărului din Hamburg. Are loc o luptă, doamna, încă nu devenise fostă soţie, se afla în casă, aruncă cu o statuie de bronz, familia scapă ca prin minune. Poliţia vine şi dă drumul, nu investigaţiilor, ci sacrei birocraţii: formulare peste formulare. Pînă nu se umplu hîrtiile, pe teren nu se întreprinde nimic, atentatorii – sînt doi – fug şi se ascund.

Thriller-ul continuă cu alţi ţigani, cu alţi poliţişti. Subconştientul pozitiv al olandezei se manifestă şi el cu pîlpîiri slabe de morală cavalerească de paternitate vest-creştină, dar neresimţită de ea ca atare. Reface la temperatură mai joasă povestea comună, îşi dă seama că iubirea lor a fost dincolo de orice posibilă prejudecată, familia se reuneşte, dar nu scapă de Romică şi ai lui.

Această poveste poate fi citită integral în romanul Noi, rromii şi restul lumii de Elena Dumitrescu-Nentwig, publicat la Editura Limes în 2015. Autoarea şi a publicat celelalte patru cărţi de proză la aceeaşi editură: romanul Naufragiaţii din Brăila şi cartea de poveşti De răsfoit în 2014, volumul de nuvele Adevărate, imaginate, de întîmplat s-au întîmplat cîndva (2016) şi romanul Credinciosul meu duşman (2017).

Un debut la 73 de ani

Prozatoarea, născută la Brăila la 31 martie 1941, este cîntăreaţă de operă cunoscută în ţară sub numele din prima căsătorie, Elena Cărcăleanu. S-a lansat în lume în 1971, la Karlsruhe, cu foarte dificilul rol, de soprană de coloratură, al Privighetorii din opera Păsările de Braunfels, pe un libret după comedia omonimă a lui Aristofan. A debutat editorial, deci, în literatură, la 73 de ani, stabilind probabil un record de vîrstă în materie. Pe orice feţe am întoarce lucrurile, nu se poate ca rolurile interpretate, dramatismul pieselor de teatru liric să nu o fi influenţat în opţiunea pentru literatură. De fapt, mărturiseşte că unele proze sînt începute de mult, dar finalizate abia în ultimii ani. Sînt scrise, altă minune, iniţial, în germană, limba ei de spontaneitate culturală, abia apoi traduse, de ea însăşi, în română. Chiar şi poveştile pentru copii le-a redactat mai întîi în nemţeşte. Este, ca emigrantă între muzică şi literatură, o emblematică ilustrare a validităţii adevărului baudelairian cum că „Les parfums, les couleurs et les sons se répondent“. De fapt, însuşi numele teatrului liric e alcătuit din două vocabule de mireasmă literară.

Romanul publicat anul acesta, Credinciosul meu duşman, scoate din nou la rampă personaje care vîntură lumea. Dar, mai puţin ca în cazul lui Cornel Budală, în cel al tinerei Mary Schor, picarescul este unul amar, determinat de ciocnirea cu sistemul. Nu omul se azvîrle în sîrma ghimpată a bolşevelii de la noi, ci regimul îşi mînă ghimpii spre om. Victimă a unei teribile agresiuni în adolescenţă din partea unui securist pe motiv că luase în derîdere carnetul de UTM, Mary Schor din Galaţi, dintr-o familie de evrei cu tatăl comunist ilegalist, îşi vede, la 17 ani, drumul în viaţă blocat: urma să fie trimisă la o şcoala de corecţie pentru fete. Dar fiindcă o anume precocitate şi curajul nu-i lipsesc, Mary îl roagă pe un coleg puţin mai mare, deloc arătos, complexat din această cauză, să o ia de soţie. Scapă în acest fel de reeducarea recluzionară, dar şi de şcoală ca instituţie şi, pentru că viaţa îi place, frumoasă este, cîntăreaţă talentată de asemenea, pe bărbaţi nu i caută neapărat, dar nu-i refuză. Ajunge cu complicitatea unui amant în Bucureşti, cu ajutorul altuia pe litoral pentru contracte muzicale estivale, iar cu sprijinul unui iubit neamţ perforează Cortina de Fier într-o barcă aşezată pe capota unui automobil vest-german. Dar acasă, deşi comunist ilegalist, tatăl său, care nu se-nghesuise la cazanul cu foloase al regimului, ci rămăsese fidel clasicelor sale utopii, este arestat fiindcă se bătuse pentru dreptatea fiicei sale şi pedepsirea altora, e chinuit şi moare în temniţă. Ba mai mult, e tratat de noii lui colegi de partid bolşevic drept evreu vînzător de ţară, trădător, spion etc. În Germania însă, Mary dă cam de aceeaşi mentalitate: mama iubitului care o exfiltrase, cînd aude că e vorba de o evreică, stă să turbeze şi o alungă din casă. Dar tînăra înzestrată pentru muzică face carieră ca soprană de operă. De aici încolo, în mare măsură, destinul personajului seamănă cu cel al autoarei. Mary se recăsătoreşte cu un bariton german, înfruntă şi cu el tot felul de tsunami-uri, însă cei doi rămîn alături. Visul ei este de a-şi recupera casa părintească din Galaţi, ajunsă pe mîna unui nomenclaturist comunist, ţipător revopsit. E greu cu procesele, cu actele falsificate, cu traficul de influenţă, iar în final, ea vinde drepturile litigioase unui interlop care-l scoate definitiv din joc pe delincventul comunist.

Am sintetizat povestea acestor voiaje Trans-Europe Express pentru a se putea sesiza că nu este vorba de simple capricii personale, ci şi de profunde chestiuni de citire a celuilalt, de mentalitate, de automatisme de percepţie, de înrăiri în odihnitoarea prostie, în violenţă, în complexe sau în indiferenţă atitudinală. În forme de conduită ce maschează, de fapt, un subconştient sulfuros, cu borborigme abia trezite, numai bune pentru praful dinamitei.

Elena Dumitrescu-Nentwig locuieşte acum la Lisabona, unde scrie proză în germană şi în română, iar în portugheză susţine master classes pentru absolvenţii de conservator ce vor să urmeze o carieră de interpreţi de operă sau operetă.

Am avut bucuria de a prezenta cel mai recent roman al său la ICR Lisabona, în faţa unui numeros public de români şi de portughezi liberi şi fermecabili. Apoi, am realizat cu Elena un lung interviu din care am aflat că, dintre toate rolurile interpretate, marea ei iubire este Salomé de Richard -Strauss, pe un libret după Oscar Wilde, unde personajul intră de la început în scenă şi nu mai iese pînă la final, executînd şi un Dans al celor şapte văluri cu o durată de 14 minute, o capodoperă în care viziunea apuseană se dizolvă în şerpuitoarele armonii orientale. În cărţile sale, o asemenea sensibilitate nu putea decît să încorporeze, aproape imperceptibil, de la un capăt la altul, suspinele Europei profunde. 

Radu Sergiu Ruba este scriitor. Cea mai recentă carte publicată: romanul O vară ce nu mai apune, Editura Humanitas, 2015.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.