Numai pentru abonati

Marius CHIVU | Feedbook

SF cu pașoptiști

Dintre toate subgenurile SF-ului, steampunkul mi se pare cel mai simpatic şi, oricum, cel mai artistic pentru că, spre deosebire de cyberpunk, de exemplu, e mai mult fiction decît science în felul său retro care combină istoria alternativă cu speculaţia cultural-politică într-o naraţiune plasată întotdeauna în trecutul secolului al XIX-lea, unde tehnologia are farmecul romantic al anacronismului.

 

14 comentarii 4643 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 384, 23 - 29 iunie 2011

Multumiri si promisiuni

În calitate de editor, nu pot decît să vă mulţumesc pentru o lectură atentă şi să fiu încîntat că fiecare dintre recenzenţi (au apărut pînă acum şase sau şapte recenzii ale antologiei) a indicat alte poveşti drept vîrfuri. Înseamnă că ne-am atins scopul (care ar trebui să fie al oricărei bune antologii, enunţat de altfel şi în prefaţă de către colegul meu Adrian Crăciun), am scos o carte în care fiecare găseşte ceva pe placul său.
Aveţi mare dreptate în ceea ce priveşte difuzarea... Încercăm să compensăm printr-o prezenţă cît mai proeminentă la marile tîrguri de carte; în plus, puteţi găsi cărţile Millennium în librăriile Humanitas din toată ţara, în mai toate librăriile bune neafiliate din marile oraşe universitare, precum şi în toate librăriile online importante. Nu-i chiar ideal, dar este ceea ce ne putem permite la ora actuală, avînd în vedere că avem sediul în „colţu' hărţii”, la Satu Mare.
Cît despre F&SF-ul românesc... vom avea grijă (şi) de acum înainte să aveţi bibliografie pentru lucrarea dumneavoastră de doctorat :)

Concluzii:)

Ultimul meu mesaj pe subiectul asta, ca deja ne-am lungit:).
1. Cand vorbeam de autori de SF publicati de marile edituri, vorbeam desigur de autori romani. E.g. Aurel Carasel, Sebastian Corn, Adrian Buzdugan, Bogdan Suceava s.a. Care scriu SF si ale caror carti raman SF, nu devin brusc non-SF odata publicate de o mare editura.
2. SF este un gen literar deci prin definitie este literatura.
3. Cartile fantasy si cu vampiri de care vorbeam nu sunt in computerul scriitorului sau la edituri de garaj (cam urat mod de a vorbi de unii care totusi publica carti si au singura vina ca nu sunt Polirom), ci sunt in toate librariile, incepand cu Diverta si Humanitas aia de la magazinul Muzica de unde mi le iau eu, sunt in zeci de librarii online (a se verifica netul) si la toate targurile. Deci daca nu le vedeti, nu vreti sa o faceti.
4. Diferenta dintre Preda si Herbert e ca Preda e citit in Romania pt ca suntem obligati la scoala, in timp ce Herbert e citit in toata lumea ptr. ca scrie bine. Exista desigur si mainstream bun, dar de obicei nici acesta nu e foarte apreciat de critica, care a ramas inchistata pe ideea ca daca folosesti un limbaj pretios sau, dimpotriva, imiti un limbaj trivial sau rural poti ascunde prin asta lipsa de mesaje si de idei. Sau daca folosesti multa documentare academica la fel, nu conteaza ca povestea e banala sau proasta.
6. Nuvela lui Eliade e in continuare publicata, iar Codrescu e totusi roman chiar daca in ultima vreme publica spordadic in romana, ceea ce nu ii scoate din literatura.
7. Nu se pot categorisi genurile literare in functie de editurile care le publica (daca esti la Polirom esti mainstream, daca esti la Tritonic esti SF), nici calitatea (adica ce publica Polirom e bun, ce publica editurile mici e prost pt ca nu au bani sa ii faca publicitate).
8. Gata:). O zi frumoasa va doresc si sper la cat mai multe recenzii pe SF, daca tot cititi acest gen. Si eu cred ca puteti gasi SF romanesc de calitate mult si bun, asa cum gasesc si cititorii, daca doriti cu adevarat sa gasiti.

Nu chiar

Permiteti-mi sa va contrazic. SF-ul nu este un gen underground, a se vedea vanzarile si popularitatea Oanei Stoica Mujea de exemplu, ci un gen pe care pur si simplu critica literara il ignora din motive doar de ea stiute, cu toate ca e foarte cautat de cititori. Am citit tot ce a scris Bogdan Suceava, care de altfel e scriitor de SF si nu de mainstream, majoritatea operelor lui fiind in aceasta categorie, dar nu a scris nimic steampunk. Florin Pitea a scris steampunk inainte de antologia aceasta. Si altii. Din povestirile din antologie (pe care eu le-am gasit foarte bune, cu exceptia lui Biro si Lazar, care nu au fost proaste, dar au fost banale - la Biro lipseste total intriga, fiind un simplu cliseu anticomunist, chiar daca personajul profesorului Moisil e simpatic, atat nu ajunge sa construiesti o poveste solida), le-ati ales ca cele mai bune tocmai pe cele doua total lipsite de elemente steampunk (aruncand o privire pe revistele si blogurile specializate in SF, veti vedea ca au fost mari discutii despre cat de steampunk e aceasta antologie, si trebuie sa fiu de acord ca doar 3-4 povestiri sunt steampunk adevarat, restul avand doar usoara tenta, iar Biro si Truta nu au nimic steampunk in ele, chiar daca povestea lui Truta, da, e printre cele mai bune din punct de vedere al povestii in sine). Poate daca critica literara ar citi mai mult SF, ar fi mai bine ptr. toata lumea.

pe puncte

1. ca sa nu fie underground, SF-ul ar trebui publicat la edituri mari, in tiraje mari, iar autorii sa fie cunoscuti (in afara cercului de fani), tradusi, prezenti in reviste culturale etc... nu e cazul la noi, orice exemplu mi-ati da, unde SF-ul exista pe bloguri, site-uri si la edituri specializate. as fi curios sa stiu in ce tiraj se vinde oana stoica mujea..
2. critica literara nu ignora SF-ul (eu, cel putin, am scris relativ constant), doar ca: a) editurile nu trimit exemplare de protocol (antologia asta mi-am procurat-o singur, as fi putut la fel de bine sa nu fi aflat niciodata de ea) si b) nu toate cartile SF romanesti merita si recenzate - cele mai multe sint mediocre
3. bogdan suceava este cunoscut, publicat de polirom, tradus - e mainstream; povestirile cu elemente steampunk scrise de el care mi-au venit in cap au aparut in volumul imperiul generalilor tirzii, editura dacia, 2002.
4. si eu am scris in cronica (daca citiit cu atentie) ca povestirile nu sint, in general, steampunk pur si admit ca cele mai bune povestiri ale cartii (in opinia mea) au si cele mai putine elemente de steampunk. dar eu le-am ales pe cele mai literare, nu pe cele mai steampunk, pentru ca o povestire buna nu are gen. faptul ca un text e steampunk pur nu e o calitate in sine. inadecvarea la antologie a celor doua povestiri e problema antologatorului.
5. critica literara nu citeste genuri, citeste literatura. daca o carte SF are si calitati literare, nu doar instrumentarul de gen, va fi citita cu siguranta.
ca sa va raspund in cheia aceleiasi ironii, poate daca cititorii de SF ar citi (si) mai multa literatura (non-SF), ar stii sa aprecieze mai bine valoarea unor texte, indiferent de gen.

Claritate

Si ca sa nu se inteleaga gresit, apreciez ca ati scris despre antologie, stiu ca ati scris si despre Adrian Buzdugan mai demult, si ar fi bine sa faca mai multi ca dvs. Doar ca eu detectez la dvs. si acel aer de superioritate al mainstreamului la care sper ca se va renunta la un moment dat, ptr. ca nimic nu il justifica. Marin Preda nu e si nu va fi niciodata superior lui Herbert. Prin nimic. Nici prin stil, nici prin mesajul transmis, nici prin placerea lecturii, nici prin vanzari. Asa ca in cele din urma acest lucru va trebui acceptat oficial. Si l-am dat exemplu pe Herbert doar ptr. ca suntem la un articol despre SF, puteam sa zic la fel de bine Agatha Christie. De acum nu mai zic nimic, ptr. ca mi-am expus punctul de vedere si nu are rost sa insist, deocamdata in Romania critica e cu mainstreamul si cititorul cu ce ii place.

m-ati nimerit gresit..

dat fiindca mi-am incepout un doctorat in literatura asa-zis de consum :) asta insa nu ma va orbi sa dau puncte in plus literaturii SF atunci cind n-o merita. herbert e minunat, cred insa ca, absolut intimplator, comparatia cu preda nu rezista. cel putin dpdv al limbajului preda este superior. si sint in stare sa polemizez cu dvs. cit va tin puterile, daca va pricepeti la stilistica. dar nu asta e important aici, ci faptul ca oricit de bine as scrie despre SF si subgenurile lui (l-am recenzat si pe paul doru mugur btw; iar pe adrian buzdugan mai intai l-am premiat ca membru in juriul unicredit si apoi l-am recenzat), niciodata nu voi multumi fanii care ma vor acuz oricum de condescendenta. asa ca eu zic s-o lasam asa...

tot pe puncte:)

1. SF-ul este publicat de edituri mari (Nemira, Polirom, Humanitas etc.), autorii sunt cunoscuti in afara cercului de fani (ca de aia apar la radio si televizor), sunt tradusi in strainatate (Costi Gurgu, Michael Haulica, Bogdan Suceava s.a.)
2. Aveti o oarecare dreptate cu editurile care nu trimit exemplare si cu mediocritatea, dar aceasta nu e valabila doar in SF, ci peste tot, si se recenzeaza destul mainstream mai rau decat mediocru
3. Bogdan Suceava scrie carti SF, deci e autor SF, indiferent cine il publica. In Imperiul generalilor tarzii, pe care l-am citit, eu una nu am dat de nimic steampunk, dar admit ca parerile pot fi subiective, ptr. ca oricum genul e controversat.
4. Calitatea literara a celor doua povestiri selectate nu o comentez, ptr. ca din nou aici intervine subiectivismul oricarui cititor, al meu ca si al dvs.
5. Critica literara nu citeste SF decat rar (dvs. fiind una din exceptii, poate), ptr. ca eu am auzit nu o data critici literari spunand ca SF nu e literatura si nu isi bat capul cu asa ceva.
Si legat de ironie, eu una citesc foarte mult mainstream. Si cunoscutii mei la fel. SF-ul reprezinta cam 25 la suta din lecturile mele.

si inca pe puncte

1. autorii STRAINI de SF sint publicati de editurile mari de la noi - cred ca e o diferenta
2. corect
3. nu inteleg ce inseamna cu adevarat DOAR scriitor SF. un scriitor bun transgreseaza genul si nu va dori niciodata sa fie numit DOAR scriitorul unui anume gen. este proust un mare scriitor sau DOAR un scriitor gay? este bradbury un mare scriitor sau DOAR un scriitor SF? este sade un mare scriitor sau DOAR un scriitor erotic? etc. (cred ca bogdan suceava are ceva elemente de steampunk in povestirile Miraculoasa istorie..., Cestita poveste a corabeei, Un obiect tensionat...)
4. corect din nou, desi eu as avea si argumente legate de limba, constructie etc., nu diar gust personal.
5. SF este un gen, ca sa fie si literatura e nevoie de mai mult.

Gotic fantasy

Am citit si eu antologia steampunk. Am alte pareri despre povestiri (de exemplu nu mi-a placut Visan, dar mi-au placut foarte mult Oprita, Gurgu si Crasnic), insa fiecare cititor isi formeaza propriile ierarhii. As dori insa sa semnalez ca va inselati cu privire la fantasy-ul gotic si la literatura cu vampiri. Inclusiv doi autori din aceasta antologie au romane cu vampiri: Oliviu Crasnic - Cosmarul (roman gotic) si Stefana Czeller - Cerneala si sange (fantasy). Mie mi-au placut foarte mult amandoua, pt ca ambii autori stiu sa creeze suspansul si au un stil elaborat, nu expeditiv. Mai sunt si alti autori romani care scriu despre vampiri, de ex Liviu Radu, Andrei Codrescu etc.., dar pe acestia nu i-am citit, asa ca nu-i pot da ca exemplu.

consecinta

consecinta acestei recenzii este ca editorii si autorii imi semnaleaza deja aceste titluri de gotic fantasy pe care pina acum nu s-au inghesuit sa le promoveze si sa le faca cunoscute altfel decit pe site-urile de gen... fraza mea nu trebuie insa luata al litteram, ci ca o stare de fapt. cu doua romane (pe care nu le-au citit decit initiatii) nu se construieste un gen. ca sa fie recunoscuti, SF-istii ar trebui sa iasa din cercul lor si sa nu mai astepte la infinit sa fie descoperiti...
p.s. andrei codrescu nu scrie in limba romana, e scriitor american

andrei codrescu

P.S. Andrei Codrescu scrie in limba romana, chiar daca intr-adevar majoritatea operelor sale sunt traduse. De exemplu, Candoarea straina (1997). Contesa insangerata nu e insa chiar cu vampiri, ci cu Bathory. Dar Liviu Radu are cel putin trei carti cu vampiri si doua cu varcolaci, s-ar putea sa aiba mai multe. Si Covacef are o carte cu varcolaci. Probabil mai sunt. Leonida Neamtu are una cu demoni. Mircea Eliade una cu strigoi. Theodor Constantin parca are Casa cu neguri. Etc.

codrescu issue

andrei codrescu nu mai scrie in limba romana din anii `70, exceptind cite un volum de poezie. daca exista carti romanesti cu vampiri, ma bucur. dar unde sint? sint bune? le are autorul in computer sau au fost publicate la edituri de garaj in tiraj de 200 de ex.? o carte este ceea ce este distributia ei, vorba lui robert escarpit.mircea eliade are o nuvela si asta de acum o jumatate de secol. ca sa fiu mai clar, nu e suficient ca aceste carti sa existe, ele trebuie sa se si impuna, sa circule, sa fie citite, sa intre in cultura populara etc.

Subiectivitate

Domnule Marius Chivu doar ultimele doua propozitii merita atentia cititorilor , in rest va pot acuza de subiectivitate. Antologia este una de exceptie iar textele sunt aproape egale ca valoare. Ar trebui sa adaugati la acest articol ca doar cele doua povestiri v-au placut iar restul nu.Asta pentru a nu induce cititorii in eroare.
Oricum este o vorba "gusturile nu se discuta!" si sincer in acest articol al dvs este despre ce povestiri va plac sau nu, haideti sa fim un pic mai realisti.

e in regula

acuzati-ma de subiectivitate :)
eu imi mentin parerea critica: cele doua povestiri remarcate de mine sint cu mult peste celelalte, fapt care nu stirbeste antologia, despre care, dupa cum ati citit, am o parere generala foarte buna. se pare insa ca acest lucru nu este suficient pt dvs si e ok.

Adăugaţi comentariu

Pentru a putea adăuga un comentariu trebuie să vă conectaţi. Dacă nu aveţi înca un cont, îl puteţi crea acum. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.

CONECTARE    CREAŢI-VĂ CONT

PUBLICITATE

 

Cristina COMANDAŞU

Extraordinarul Daniel Barenboim

Extraordinarul Daniel Barenboim

Din fericire, am avut ocazia să-l vedem de mai multe ori la București pe extraordinarul pianist și dirijor Daniel Barenboim; la 73 ani, Daniel Barenboim pare neobosit și veșnic tînăr – proiectele sînt multe și împlinirile pe măsură. 

citiţi

Cu ochii-n 3,14

● „Teneși, diverse culori, la prețuri incredibile“ – mă îmbie un anunț publicitar. Nu pot să spun decît că sportul alb, oricît de colorat ar fi, se numește tenis. Iar încălțările, oricît de ieftine, se numesc teniși. (M. M.)

● Din discuţiile aberante din viaţa de toate zilele. O doamnă mi-a povestit cum vecinul ei îi ţinea socoteala de cîte ori trăgea apa de la WC noaptea; o alta – cum n‑a plecat ea să lucreze un timp în străinătate pentru că n‑au lăsat-o băieţii ei, care au în jur de 30 de ani, pentru că n-ar mai fi avut cine să le gătească. (I. P.)

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI